Reforma bugetara in UE
Ministrii de finante europeni au ajuns duminica seara la un acord privind relaxarea prevederilor Pactului european de stabilitate si crestere, cedind astfel solicitarilor venite din partea Germaniei, care a dorit sa se tina cont de costul pe care l-a platit pentru reunificarea tariia. Desi cele doua prevederi fundamentale ale Pactului, cea referitoare la deficitul public, care nu trebuie sa depaseascapragul de 3% din PIB, si cea referitoare la datoria publica, care nu trebuie sa depaseasca gradul de 60% din PIB, au ramas nemodificate, totusi ministrii de Finante din zona euro au decis sa permita o flexibilitate mai mare in aplicarea regulilor pactului. Compromisul ofera posibilitatea eliminarii sanctiunilor pentru statele care inregistreaza deficite bugetare considerabile, de peste 3% din PIB, daca acestea se datoreaza cheltuielilor privind "reunificarea Europei". Formularea vizeaza mai ales miliardele de euro pe care Germania le-a cheltuit pentru unificarea tarii. De asemenea, ca o concesie facuta noilor tari membre, precum Polonia sau Ungaria, noile tari membre in care reforma pensiilor a determinat o crestere a deficitului public, vor beneficia de o perioada de gratie de cinci ani, care le va permite sa introduca mai usor moneda euro. Pactul de stabilitate a fost adoptat in 1997, la insistentele Germaniei, care a dorit astfel sa impiedice guvernele tarilor UE sa cheltuie prea mult, insa ulterior chiar Germania a ajuns sa incalce aceste reguli. In 2003, si, ulterior in 2004, Germania a inregistrat un deficit public superior pragului de 3% din PIB, situatie care se pare ca se va repeta si in acest an. Se estimeaza ca, in ultimii 15 ani, Germania a cheltuit anual aproximativ 4% din PIB, adica aproximativ 80 de milioane euro pe an, sau 1.500 miliarde euro in total, pentru reconstructia fostei Germanii de Est. Dintre cele 12 state care au adoptat moneda euro nu mai putin 10 dintre ele au incalcat prevederile Pactului de stabilitate. Majoritatea incalcarilor au vizat un deficit bugetar excesiv, cel mai mare fiind cel de 6% din PIB inregistrat in Grecia, in timp ce Italia a inregistrat o datorie publica care a depasit 100% din PIB.
