MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Vara anului 2023 a fost cea mai călduroasă din ultimii 2.000 de ani
Oamenii de ştiinţă au folosit date furnizate de inelele copacilor pentru a estima temperaturile înainte de anul 1850 şi până în anul 1 d.Hr.
Anul 2023, cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, a mai doborât un record: oamenii de ştiinţă au reuşit să stabilească faptul că vara din emisfera nordică a fost cea mai călduroasă din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi. "2023 a fost cea mai caldă vară din emisfera nordică extratropicală din ultimii 2.000 de ani", scriu, în revista Nature, autorii care au reconstituit temperaturile din trecut pentru lunile iunie-august. "Nu ar trebui să fim surprinşi", a declarat pentru AFP Jan Esper, profesor de climatologie la Universitatea Gutenberg din Mainz, Germania, şi autorul principal al studiului. "Pentru mine, aceasta este doar o continuare a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră", odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili începând cu era industrială, a subliniat el.
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit date furnizate de inelele copacilor pentru a estima temperaturile înainte ca acestea să fie înregistrate de instrumente de măsură, adică înainte de anul 1850 şi până în anul 1 d.Hr.
Analizând inelele arborilor - inelele concentrice care se formează în trunchiul transversal al unui copac de-a lungul timpului - este posibil să se reconstituie cu precizie condiţiile climatice din trecut, cu ajutorul unei discipline cunoscute sub numele de dendrocronologie.
Studiul arată că vara anului 2023 a fost cu cel puţin o jumătate de grad Celsius mai caldă decât vara anului 246, cea mai caldă din această perioadă de înainte de înregistrările instrumentale. Această valoare ia în considerare o anumită marjă de incertitudine pentru datele din trecut. Fără această marjă, vara anului 2023 ar fi fost chiar cu 1,19°C mai caldă decât vara anului 246.
Diferenţa faţă de trecut se măreşte şi mai mult atunci când sunt luaţi în considerare cei mai reci ani, subliniind caracterul excepţional al încălzirii recente. De exemplu, vara anului 2023 a fost cu aproape 4°C mai caldă decât vara anului 536, când temperaturile au scăzut mult din cauza unei erupţii vulcanice.
Căldură mortală
Verile mai călduroase au consecinţe şi asupra sănătăţii: într-un alt studiu publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta de peste 69 de ani vor fi expuse la zile de căldură extremă, periculoase pentru sănătatea lor, până în 2050.
În prezent, 14% dintre persoanele în vârstă sunt expuse la zile în care termometrul depăşeşte 37,5°C, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Potrivit studiului, se aşteaptă ca această proporţie să crească la 23% până în 2050. "Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare", a declarat Giacomo Falchetta, autorul principal al studiului, de la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice din Veneţia. "Dar nivelurile de pregătire şi capacitatea oamenilor şi a societăţii de a se adapta sunt diferite", notează el.
Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid, se va confrunta cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele de aici au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populaţiei în timpul valurilor de căldură în majoritatea ţărilor.
Între timp, unele părţi din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturi extreme, dar nu dispun de resursele - apă potabilă sau sisteme de sănătate - pentru a-i ajuta pe cei mai în vârstă. În timp ce mijlocul secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta subliniază că unele dintre persoanele care vor fi vulnerabile la căldură în acel moment au astăzi în jur de 40 de ani.
Deşi este imposibil de prevenit îmbătrânirea populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, a gazului şi a cărbunelui până în 2050. "Acest lucru poate reduce, într-o anumită măsură, expunerea la căldura care se va resimţi", insistă cercetătorul.
Kievul se retrage în „anumite zone” ale frontului de nord
Antony Blinken a cântat la chitară într-un bar, în timpul vizitei la Kiev
Armata ucraineană a anunţat în noaptea de marţi spre miercuri că s-a repliat pe frontul de nord ”în anumite zone, în apropiere de Lukianţi şi Vovceansk”, în regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o ofensivă la 10 mai, şi că ”bătălia continuă”.
”În anumite zone, în apropiere de Lukainţi şi Vovceansk, în urma unor tiruri inamice şi unui asalt al infanteriei, unităţile noastre au manevrat către poziţii mai favorabile, pentru a salva vieţile militarilor noştri şi a evita pierderi. Bătălia continuă”, a anunţat pe reţele de socializare Statul major ucrainean.
Marți, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cântat o interpretare a piesei "Rockin' in the Free World" a lui Neil Young, alături de o trupă locală, într-un bar numit Diktat, în timpul călătoriei sale surpriză la Kiev. Melodia a fost lansată de Neil Young în 1989, după ce un concert planificat în Uniunea Sovietică a fost anulat.
"Soldaţii voştri, cetăţenii voştri - în special în nord-est, în Harkov - suferă enorm. Dar ei trebuie să ştie, voi trebuie să ştiţi, Statele Unite sunt alături de voi, o mare parte din lume este alături de voi şi ei luptă nu doar pentru o Ucraină liberă, ci pentru o lume liberă. Iar lumea liberă este şi ea cu voi", a spus Blinken, înainte de a cânta.
Pe reţelele de socializare, unii ucraineni au criticat alegerea de a cânta într-un bar, în timp ce situaţia de pe front era atât de tensionată, iar alţii au lăudat acţiunea.
Şefii diplomaţiilor americană şi ucraineană, Antony Blinken şi Dmytro Kouleba, au luat prânzul la Kiev, într-o pizzerie fondată de un veteran al războiului cu Rusia.
Vizita surpriză a secretarului de stat american a fost menită să asigure ţara că Washingtonul va oferi ajutor militar. Dmitro Kuleba l-a întâmpinat pe Blinken la intrarea în local şi, după o îmbrăţişare, cei doi bărbaţi au petrecut aproximativ patruzeci de minute în interior, savurând o pizza, au constatat la faţa locului jurnaliştii AFP. "Trebuie să spun că, în calitate de cunoscător de pizza, aşa cum sunt majoritatea americanilor, cred că pizza de aici este superbă. O recomand cu căldură", a declarat Antony Blinken. El a sosit la Kiev marţi dimineaţă pentru a reasigura Ucraina cu privire la sosirea ajutorului militar american, întârziat de mai multe luni din cauza disputelor din Congres.
Premierul, întrebat dacă România va da Ucrainei sistemul Patriot: Cred că e prematur
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, marţi seară, că este prematur să se spună dacă România va da sau nu sistemul Patriot Ucrainei, decizia, extrem de importantă, urmând a fi luată în cadrul CSAT.
”Cred că este prematur, decizia se va lua cadrul CSAT, cum este şi normal. Este o decizie importantă”, a declarat, marţi seară, la Digi 24, Marcel Ciolacu.
Premierul a adăugat că a văzut reacţia Moscovei: ”Noi avem de-a face cu un agresor şi cu un dictator. O eventuală decizie a României deranjează foarte mult Moscova”. El susţine, însă, că Rusia nu va ataca România. ”Vreau să fiu foarte bine înţeles: Rusia nu va ataca România. Rusia nu-şi permite să atace România şi nici nu vrea să atace România”, a mai declarat premierul.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat, marţi, despre sistemul Patriot care au urma să fie dat Ucrainei, că nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm. El a precizat că este vorba de patru sisteme, din care doar unul este operaţional şi a arătat că le-am luat tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni despre donarea unui sistem Patriot către Ucraina că este un subiect care nu trebuie politizat şi este o decizie care se va lua după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, în CSAT.
Anterior, Ciolacu a declarat într-o emisiune la Antena 3 că ”preşedintele Iohannis va avea discuţii cu primul ministru, cu ministrul apărării, CSAT” pe tema ajutorului pentru Ucraina. ”În fapt, dacă noi avem, acum vorbesc în nume personal, avem un sistem de apărare, îl montăm în România să ne apere tot de partea estică, da? Dacă este al nostru, dar îl montăm un pic mai încolo, adică în Ucraina şi ne apără tot pe noi, adică chiar e mai bine cumva şi pentru noi. E o decizie strategică care va fi luată. Am spus, sunt argumente şi pentru acest lucru. Am şi declaraţia domnului Donald Tusk, premierul Poloniei. Polonia are două baterii, a câte 16 lansatoare. Fiecare baterie are opt. Nu avem suficiente Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a spus Ciolacu.
Un submarin telecomandat de transportat droguri, confiscat în Italia
Carabinierii italieni au confiscat un submarin telecomandat destinat transportului de droguri, în cadrul destructurării unei reţele internaţionale de trafic de droguri în care s-au operat arestări în Italia şi Albania. Anchetatorii au făcut această descoperire insolită în cursul unor investigaţii vizând administratori ai unor spălătorii de maşini la Torino care, sub această acoprire, cultivau plantaţii de marijuana. ”Traficanţii, între altele, au conceput şi testat un mic submarin telecomandat, probabil destinat transportului de droguri”, au anunţat marţi într-un comunicat carabinierii.
Ei au publicat o înregistrare video realizată în timpul supravegherii, în care apare submarinul, lung de câţiva metri, plutind la suprafaţa unei ape. Această reţea, condusă de către doi fraţi de origine albaneză, desfăşura activităţi între Ecuador, Belgia, Franţa, Spania şi Italia, potrivit carabinierilor. Ei anunţă că au confiscat în cursul anchetei 204 kilograme de cocaină şi haşiş.
Un autobuz a căzut într-o prăpastie în Peru: 16 morți
Un autobuz care transporta aproximativ 40 de pasageri a căzut într-o prăpastie, marţi, în regiunea andină Ayacucho, în sud-estul Peru, un accident care a provocat moartea a cel puţin 16 persoane. Autobuzul cu două etaje care se deplasa între capitala Lima şi Ayacucho, s-a prăbuşit în prăpastia adâncă de o sută de metri.
Accidentele rutiere sunt frecvente în Peru din cauza vitezei excesive, a condiţiilor proaste ale drumurilor, a lipsei de semnalizare şi a lipsei de control a poliţiei. Potrivit Ministerului Transporturilor, 3.138 de persoane au murit în 2023 în accidente rutiere în această ţară, 70% din cauza factorilor umani, cum ar fi oboseala sau incompetenţa şoferilor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bolojan: Pentru ca Armata rusă să nu avanseze spre România avem nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare
De același autor
