Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina se luptă să ţină frontul de est, pe măsură ce ruşii avansează spre oraşe

Ziarul de Vrancea
18 mai 2024 864 vizualizări

”Este un lux dacă putem trage 30 de obuze pe zi”, spune un comandat ucrainean

Pentru comandantul ucrainean de arme Oleksandr Kozacenko, mult-aşteptata muniţie americană nu poate veni suficient de repede, în timp ce el şi tovarăşii săi se luptă pentru a opri atacurile ruseşti necruţătoare, relatează Reuters.

Obuzierul M777 al unităţii sale, furnizat de SUA, care odată arunca 100 de obuze pe zi asupra inamicului care invada, este acum adesea redus la mai puţin de 10.

”Este un lux dacă putem trage 30 de obuze”, a spus Kozacenko.

America declară că trimite în grabă muniţii şi arme în Ucraina după aprobarea întârziată a unui pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari de către Congres luna trecută. Cu toate acestea, la începutul lunii mai, două unităţi de artilerie vizitate de Reuters pe linia frontului de est au declarat că încă aşteaptă o creştere a livrărilor şi că operează la o fracţiune din ritmul de care au nevoie pentru a-i reţine pe ruşi. Artilerii din Brigada 148 Separată de Artilerie a lui Kozacenko şi Brigada 43 de Artilerie, ambele în regiunea Doneţk, au spus că sunt disperaţi pentru mai multe obuze de 155 mm pentru tunurile lor occidentale, care le-au oferit un avantaj faţă de Rusia la începutul războiului.

Forţele ruseşti renăscute, care depăşesc semnificativ numărul apărătorilor ucraineni, au organizat mai multe atacuri în regiunea Donbas de est, în ultimele luni, şi de-a lungul graniţei de nord-est a ţării, săptămâna trecută. Atacurile au marcat un punct de inflexiune în conflictul generat de invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de doi ani.

Rusia a câştigat mai mult teritoriu în 2024 decât a pierdut controlul în timpul contraofensivei Ucrainei din vara anului 2023, potrivit lui Pasi Paroinen, analist la Black Bird Group, un grup de voluntari din Finlanda care analizează imaginile din satelit şi conţinutul reţelelor sociale despre război. Forţele Moscovei au revendicat 654 km pătraţi de la începutul acestui an, depăşind cei 414 km pătraţi pierduţi în faţa Ucrainei între 1 iunie şi 1 octombrie anul trecut, a spus Paroinen.

Colonelul Pavlo Palisa, a cărui brigadă 93 mecanizată luptă în apropierea oraşului strategic-cheie Chasiv Yar, a spus că crede că Rusia pregăteşte un efort major pentru a rupe liniile ucrainene în est.

Această afirmaţie este similară cu cea a comandantului forţelor terestre ale Ucrainei, care a declarat săptămâna trecută că se aşteaptă ca războiul să intre într-o fază critică în următoarele două luni, deoarece Moscova încearcă să exploateze întârzierile persistente ale livrărilor de arme către Kiev. ”Fără îndoială, aceasta va fi o perioadă dificilă pentru forţele armate”, a spus Palisa, adăugând că crede că Kremlinul vrea să cucerească întreaga regiune industrială Donbas până la sfârşitul acestui an.

Orașele se pregătesc pentru avansul rușilor

Forţele ruse fac treptat incursiuni care ar putea ajunge să ameninţe mai multe oraşe mari din est, inclusiv KostiantInivka, Druzkivka, Kramatorsk şi Sloviansk, care servesc drept centre militare cheie pentru efortul de război al Kievului.

Unele câştiguri provoacă teamă în inima sutelor de mii de ucraineni care trăiesc în acele oraşe din regiunea Doneţk, pe măsură ce inamicul se apropie din ce în ce mai mult. ”Trăim doar pentru ziua de azi. Nu ştim ce se va întâmpla mâine”, a spus Nina Sisimarieva, profesoara în vârstă de 31 de ani, stând cu fiica ei în faţa unei biserici din Kostiantinivka, în timp ce artileria se auzea în depărtare.

Tunurile ruseşti sunt acum aproape în raza de acţiune a Kostiantinivka; cea mai apropiată poziţie a Rusiei la începutul anului 2024 era la aproximativ 20 km distanţă, conform hărţilor open-source care arată poziţiile în schimbare de-a lungul liniei frontului. Acum sunt 14 km.

Sisimarieva şi luptătorii din prima linie au fost printre peste o duzină de soldaţi, comandanţi, rezidenţi şi voluntari de evacuare intervievaţi de Reuters în estul Ucrainei în ultimele două săptămâni. Au pictat o imagine a incertitudinii profunde.

O mare parte din regiunea Doneţk, care împreună cu Luhansk alcătuieşte zona mare Donbas, este bombardată zilnic, de obicei vizată de cel puţin de o duzină de ori pe zi de artileria rusă sau lovituri aeriene, potrivit guvernatorului regional Vadim Filaskin. Ruinele de case, blocuri de apartamente şi clădiri administrative sunt ceva obişnuit în aceste oraşe.

Oleksandr Stasenko, un salvator voluntar, a declarat că echipa sa primeşte mai multe cereri de evacuare, în special de la Kostiantinivka şi Kurakhove, un alt oraş mai la sud, printre alte aşezări. Forţele ruse au pătruns şi înspre Kurahove, înaintând 2-3 km de-a lungul drumului care merge la est de oraş până acum în acest an. ”Oriunde se apropie linia frontului, oamenii din acele locuri încearcă să plece cât mai curând posibil”, a spus Stasenko, adăugând că grupul său, East SOS, evacuează aproximativ două duzini pe săptămână, mulţi dintre ei vârstnici sau infirmi.

”Timpul nu este de partea noastră”

Ucraina are aproximativ 1.000 de km de linii de apărare în est, nord şi sud. Unele dintre cele mai aprige lupte din 2024 s-au concentrat pe Chasiv Yar, care controlează un teren înalt important la 12 km distanţă de Kostiantinivka. Se află la vest de oraşul devastat Bahmut, pe care Moscova l-a capturat anul trecut, după lunile de luptă costisitoare. Avansurile ruseşti în apropiere de Chasiv Yar şi mai la sud, în jurul satului Oceretine, ar putea crea breşe în teritoriul pe care se bazează planificatorii de război ai Ucrainei pentru logistică, au spus analiştii, deoarece ar expune drumurile cheie la atacurile ruseşti.

O autostradă majoră care duce spre vest din Kostiantinivka este deja ameninţată. Întreruperea completă ar însemna că nodurile de tranzit mai la nord, inclusiv Kramatorsk şi Sloviansk, ambele numărând cu mult peste 100.000 de oameni înainte de război, ar pierde o linie de aprovizionare crucială.

Noul asalt al Rusiei asupra regiunii de nord-est Harkov, care a început vineri, riscă, de asemenea, să devieze forţele ucrainene întinse de pe frontul de est, compromiţându-le şi mai mult capacitatea de a menţine linia, potrivit Emil Kastehelmi, un alt analist la Black Bird Group. ”În acest moment, se pare că scopul operaţiunii (Harkov) este de a provoca confuzie şi de a lega rezervele ucrainene rămase de zone de importanţă mai mică”, a spus el.

Jack Watling, cercetător senior la think-tankul RUSI cu sediul la Londra, a declarat că forţele ruse vor continua probabil atacuri asupra punctelor de nord şi de sud ale frontului, pentru a presa apărarea Kievului. ”Odată ce Ucraina îşi va angaja rezervele în aceste direcţii, efortul principal va consta în extinderea forţei ruseşti în Donbas”, a scris el într-un comentariu din 14 mai.

O nouă lege care întăreşte efortul de mobilizare al Kievului, care a fost împiedicat de scepticismul public, intră în vigoare la 18 mai. Experţii şi comandanţii spun că ar putea dura câteva luni până când noii recruţi să ajungă pe front şi să întărească trupele epuizate de acolo. Chiar dacă forţele ucrainene pot rezista până când toate muniţiile şi armele americane ajung pe front, provocarea care urmează rămâne descurajantă, potrivit multora dintre cei care luptă.

”Aş spune că este puţin probabil ca timpul să fie de partea noastră, deoarece un război lung necesită mai multe resurse”, a spus Palisa, colonelul Brigăzii 93 Mecanizate, vorbind la câteva ore după ce Rusia şi-a lansat incursiunea terestră la Harkov. El a adăugat că ar fi esenţial să se impună Rusiei un cost cât mai mare cu putinţă. "Resursele inamicului, fie ca forţă de muncă, fie ca material, nu pot fi comparate cu ale noastre. Este extraordinar de mare. De aceea, cred că un război lung nu este în favoarea noastră".

Duel la distanţă între Trump şi Biden

"Joe-escrocul", spune Trump despre Biden n preşedintele afirmă că rivalul său republican este "dezechilibrat"

 

Donald Trump l-a calificat din nou pe Joe Biden drept un "escroc", sâmbătă, în Texas, în faţa unor susţinători a armelor, la fel cum actualul preşedinte l-a catalogat pe rivalul său republican drept "dezechilibrat", din Georgia, unde face campanie în rândul alegătorilor afro-americani, relatează AFP.

Între două audieri în procesul său penal la New York, fostul preşedinte american Donald Trump şi candidat republican face campanie în faţa celor mai fervenţi susţinători ai dreptului de a deţine arme de foc, consacrat de cel de-al doilea amendament al Constituţiei americane. Aflat la Dallas, în Texas, Trump a primit sprijinul  National Rifle Association (NRA) în cadrul reuniunii sale anuale, un lobby puternic cu care miliardarul republican în vârstă de 77 de ani are o relaţie specială. NRA i-a plătit zeci de milioane de dolari pentru campania sa victorioasă din 2016. În faţa a mii de membri ai organizaţiei, Trump a declarat că Biden a fost "de departe cel mai prost preşedinte din istoria ţării noastre" şi "un nemernic fără margini". "Eşti concediat, dispari Joe", a spus el în hohotele de râs ale publicului, spunându-le că Biden se va duce după armele lor. El l-a numit pe Joe Biden "Joe-escrocul", epitetul său favorit pentru preşedinte, şi a spus că este o "ameninţare la adresa democraţiei".

Actualul preşedinte american se află în Georgia, stat pe care l-a câştigat la limită în 2020, în special pentru a face campanie în rândul alegătorilor afro-americani.

"Adversarul meu nu este un bun perdant. Dar el este un ratat", a declarat Joe Biden, în campanie într-un restaurant din Atlanta, adăugând că "democraţia noastră este într-adevăr în pericol". Vineri, în Minnesota (nord), Trump şi-a reafirmat teoria, niciodată dovedită, potrivit căreia alegerile prezidenţiale din 2020, câştigate de rivalul său Joe Biden, au fost fraudate.

Democratul a reacţionat sâmbătă, afirmând că adversarul său "nu este doar obsedat de eşecul din 2020. El este în mod clar dezechilibrat". "Nu-l putem lăsa pe acest om să devină preşedinte. Viitorul copiilor noştri este în joc", a declarat el în faţa publicului adunat la Mary Mac's Tea Room, un restaurant din comunitatea de culoare din Atlanta.

Președinta Georgiei îi cere lui Macron să elibereze regiunea de influența rusă

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a "scoate definitiv Caucazul de sub influenţa rusă", notează AFP. "Să vină!", a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

"Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie", a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche. "Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai", a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez. "Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse", a subliniat ea.

Preşedinta proeuropeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Dar partidul la putere, "Visul georgian", dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a textului. Detractorii legii, votată marţi, o văd ca pe o încercare de a deturna Georgia de Europa pentru a o antrena spre Rusia. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat-o.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine" şi să se supună unui control administrativ.

"Nimeni aici nu vrea să intre într-o confruntare cu Rusia. Este foarte important pentru viitorul Europei, inclusiv pentru o Europă a securităţii. Aici, este Marea Neagră, zonă de tranzit energetic şi de comunicaţii", a ţinut să adauge şefa statului. Vetoul prezidenţial "nu va schimba nimic. Cu toate acestea, este foarte important. Sunt într-un fel vocea acestei societăţi care spune nu acestei legi", a justificat ea.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO. Salome Zurabişvili a făcut însă apel la calm. "Nimeni aici nu vrea să se îndrepte spre instabilitate", a asigurat ea. "Legea va fi adoptată. Nu putem continua să manifestăm. Să luăm notă şi să trecem la următoarea fază. Într-o democraţie, la urne trebuie decis viitorul", a mai spus preşedinta Georgiei.

Vaticanul îndeamnă la prudenţă în faţa cazurilor unor presupuse fenomene supranaturale

Vaticanul a emis vineri noi norme care recomandă o abordare prudentă în faţa unor fenomene presupuse supranaturale, cum ar fi statui ale Fecioarei Maria care plâng şi crucifixe din care picură sânge, cazuri care timp de secole au stârnit interesul credincioşilor catolici, transmite Reuters. Papa Francisc a părut sceptic faţă de astfel de fenomene, declarând anul trecut la televiziunea italiană RAI TV că apariţiile Fecioarei Maria "nu sunt întotdeauna reale" şi că îi place să o vadă pe aceasta "arătând spre Iisus", mai degrabă decât atrăgând atenţia asupra sa.

Incidentele raportate de credincioşi, inclusiv apariţia "stigmatelor" sau a rănilor de răstignire ale lui Iisus pe mâinile şi picioarele unor persoane sfinte, au devenit adesea baza sanctuarelor şi a pelerinajelor.

Într-un document care actualizează normele din 1978, Departamentului pentru Doctrina Credinţei de la Vatican a declarat că, în parcursul de discernământ, astfel de cazuri ar trebui evaluate cu mare prudenţă, deoarece pot fi frauduloase şi exploatate pentru obţinerea de câştiguri financiare sau pentru crearea unor culte personale. "Discernământul poate aborda, de asemenea, probleme cum ar fi delicte (fărădelegi), manipulări, daune aduse unităţii Bisericii, câştiguri financiare nejustificate şi erori doctrinare grave care ar putea provoca scandaluri şi ar putea submina credibilitatea Bisericii", se arată în document.

Departamentului pentru Doctrina Credinţei a declarat că, de regulă, în astfel de cazuri, episcopii ar trebui să emită în mod normal un "nihil obstat", în esenţă, un aviz de aprobare a venerării care lasă deschisă problema dacă fenomenul ar putea fi recunoscut oficial de Vatican ca fiind "supranatural". O astfel de recunoaştere este, totuşi, extrem de rară, notează Reuters.

Departamentul a adăugat că multe locuri de pelerinaj sunt asociate cu presupuse evenimente supranaturale care nu sunt autentificate de Vatican, însă acest lucru nu ridică probleme serioase pentru credinţă. Deşi nu este menţionat în documentul de vineri, un exemplu este sanctuarul popular de la Medjugorje, în Bosnia şi Herţegovina, unde au fost raportate apariţii repetate ale Fecioarei Maria începând din 1981.

Departamentul de la Vatican a precizat că episcopii pot emite alte cinci decizii, inclusiv respingerea unui eveniment ca fiind supranatural, sau măsuri pentru a interzice sau limita venerarea unor fenomene controversate sau vădit false.

Episcopii ar trebui să ceară întotdeauna aprobarea Vaticanului înainte de a-şi publica verdictele, a precizat Departamentul, menţionând că, în cazuri excepţionale, papa sau chiar departamentul pot interveni direct, ocolind autorităţile locale ale Bisericii. Proliferarea presupuselor fenomene religioase, unele evident false, a fost unul dintre factorii care au dus la scindarea creştinismului şi la apariţia protestantismului în Europa, în secolul al XVI-lea.

Un medicament experimental ar putea uşura exerciţiile fizice pentru cardiaci

Un studiu clinic internaţional testează un potenţial tratament pentru cardiomiopatia hipertrofică. Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Societăţii Europene de Cardiologie, care s-a desfăşurat între 11 – 14 mai la Lisabona, Portugalia.

Persoanele cu cardiomiopatie hipertrofică, o afecţiune cardiacă des întâlnită, au reuşit să utilizeze semnificativ mai mult oxigen în timpul exerciţiilor fizice după ce au luat un medicament experimental în cadrul unui studiu clinic internaţional, potrivit rezultatelor publicate luni, în New England Journal of Medicine – NEJM.

„Având mai mult oxigen disponibil în timpul exerciţiilor fizice, pacienţii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă pot merge mai uşor, pot efectua mai uşor treburile casnice şi pot face alte sarcini de zi cu zi”, a declarat într-un comunicat dr. cardiolog Ahmad Masri, coautor al articolului directorul Centrului de Cardiomiopatie Hipertrofică al Institutului Cardiovascular Knight din cadrul OHSU.

Cardiomiopatia hipertrofică afectează aproximativ 1 din 500 de persoane şi este una dintre cele mai frecvente cauze ale morţii subite pentru tineri şi sportivi fără antecedente de boală. Adesea cauzată de mutaţii genetice moştenite, afecţiunea îngroaşă muşchii inimii şi face dificilă funcţionarea cordului la parametrii normali, ceea ce provoacă dificultăţi de respiraţie şi reduce capacitatea oamenilor de a face exerciţii fizice. Forma obstructivă a HCM reduce fluxul de sânge în afara inimii.

Aproximativ jumătate dintre participanţii la studiu au primit medicamentul experimental, iar cealaltă jumătate a luat un placebo şi a servit drept grup de control al studiului. Oamenii de ştiinţă au măsurat nivelul de oxigen al participanţilor în timp ce aceştia foloseau benzi de alergare sau biciclete.

Cei care au luat medicamentul au avut o creştere semnificativă a consumului maxim de oxigen – cu 1,7 mililitri pe kilogram pe minut mai mult decât cei din grupul de control. A avea un consum maxim de oxigen crescut poate îmbunătăţi capacitatea unui pacient de a fi activ fizic, în timp ce un consum redus de oxigen poate creşte riscul de a suferi de insuficienţă cardiacă, de a avea nevoie de un transplant de inimă şi de a muri.

Premierul slovac Robert Fico este în stare stabilă dar gravă

Starea prim-ministrului slovac Robert Fico s-a stabilizat, dar rămâne gravă, a declarat sâmbătă ministrul Sănătăţii din ţară, în urma tentativei de asasinat de miercuri împotriva liderului central- european. De asemenea, viceprim-ministrul Slovaciei a mai spus că transferul lui Fico în capitala Bratislava de la spitalul din orăşelul din apropierea zonei în care a fost împuşcat de cinci ori, la o distanţă mică, nu va avea loc în zilele următoare.

Nu a fost nevoie să preluăm oficial atribuţiile oficiale ale lui Fico şi a avut loc o anumită comunicare cu premierul, a declarat viceprim-ministrul Robert Kalinak reporterilor, în faţa spitalului în care Fico este tratat. Fico a suferit vineri o operaţie de două ore, care a sporit speranţa de recuperare.

Atacul a generat unde de şoc în toată Europa şi a stârnit îngrijorări cu privire la situaţia politică polarizată şi febrilă din naţiunea cu 5,4 milioane de oameni. Poliţia slovacă a acuzat un bărbat identificat de procurori drept Juraj C. de tentativă de omor. Presa locală spune că este un fost agent de securitate în vârstă de 71 de ani la un centru comercial şi autor a trei culegeri de poezii.

Studiu: Bazele ''sindromului inimii frânte'' se regăsesc în creier

Creierul uman conţine bazele "sindromului inimii frânte", conform unui nou studiu efectuat de oameni de ştiinţă italieni de la Spitalul Universitar din Foggia.

Echipa specializată în medicină nucleară, a cărei cercetare a fost publicată în Journal of the American College of Cardiology (JACC): Cardiovascular Imaging, a descoperit că acest sindrom are o bază ştiinţifică ce rezidă în diferite zone ale creierului. "Studiul nostru oferă noi speranţe de tratare a acestei afecţiuni", au declarat cercetătorii.

Sindromul inimii frânte, numit şi cardiomiopatia Takotsubo sau cardiomiopatia de stres, afectează brusc muşchiul cardiac, slăbindu-l. Această afecţiune apare, de cele mai multe ori, în urma unui stres emoţional sau fizic sever. Afecţiunea este temporară, iar majoritatea persoanelor se recuperează în decurs de două luni, notează ANSA.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.