Local

VIDEO + Foto | Lucrătorii de la Apele Române  filiala Vrancea-eroii neștiuți de lângă noi 

Florin Marian Dîrdală
22 mai 2024 1466 vizualizări

În țara noastră, poate cele mai distrugătoare inundații petrecute în ultima sută de ani au fost cele din anul 1970, luna mai.Mureș, Satu Mare și alte județe din Ardeal au fost devastate cumplit de furia apelor dezlănțuite. Nici județul Vrancea nu a fost ocolit, dar aici această catastrofă a fost percepută la o amploare mai mică. Dar nu a fost deloc așa. Însă mai bine să aflăm ce consemnează documentele Arhivelor Naționale -Vrancea. 

La 29 mai 1970 au fost inundate total satele Călienii Vechi, Călienii Noi, Nănești, Vadu Roșca și Slobozia Botești. Au fost inundate parțial comunele Pufești, Homocea, Corbița, Tănăsoaia, Suraia, Măicanești, Câmpuri, Făurei, Vânători, Năruja, Broșteni, Odobești și Adjud.A fost înregistrat și un decedat, Ioana sau Ioan Alexa Marin(a), acest nume fiind dactilografiat destul de neclar, de 68 de ani din satul Vadu Roșca comuna Vulturu.

Către Comitetul județean de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor Vrancea s-au raportat următoarele distrugeri în prima fază- 221 case distruse, 557 case avariate, 8181 persoane evacuate, 13 poduri distruse, 20 de km de drumuri distruse, 10 km de linii ferate. DupĂ o altă serie de ploi în iunie și noi analize ale comitetului de mai sus s-au raportat 2704 case inundate, 244 case distruse, 468 case avariate, 7633 persoane evacuate, 44 de poduri si podețe distruse. Un  tablou cu adevărat sumbru al  județului nostru. Cu toate acestea, nu ne-a vizitat în acea perioadă tovarășul Nicolae Ceaușescu, așa cum a făcut-o la Satu Mare. Dar nu a fost o mare pierdere pentru că județul Vrancea și-a revenit cu ajutorul autoritaților locale și al efortului supraomenesc al locuitorilor săi.Însă ceva mai târziu, când fostul președinte Ion Iliescu a ajuns șef la Consiliul Național al Apelor și a vizitat mai multe locuri din țară, afectate de alte inundații, printre care și Vrancea, bătrânii din satele afectate și-au adus aminte de el atunci când a candidat la președinția României în cele doua tururi și jumătate.Personal am auzit vreo doi sau trei cetățeni în vârstă care au relatat că ei îl știu pe Ion Iliescu de pe vremea când tovarăsul le-a vizitat localitățile de domiciliu,  afectate de inundații.Poate de aici și susținerea oarbă pe care i-au oferit-o seniorii României.

Revenind la anul 1970, printre obiectivele din Vrancea afectate de cumplitele inundații au fost raportate următoarele: U.E.I.L Focșani, U.E.I. L Vidra, U.M.T.F Focșani, T.U.G Pădureni, Balastiera Doaga, I.R.E.G, Balastiera CFR Suraia. A mai fost afectată I.J.C.M Focșani, dar și I.I.L Focșani, I.I.L Adjud și I.G.O Focșani .Școlile din Dealu Lung, Nistorești, Reghiu și Vrâncioaia au fost efectiv rupte în bucăți de alunecările de teren provocate și accelerate de inundații.O fișa de ansamblu întocmită atunci reflecta situația gravă în care se afla  județul nostru: 11 unităti industriale afectate, 2 de construcții montaj(șantiere), 35 de unităti agricole, 30 de unităti bugetare etc.

Văzând și apreciind gravitatea situației din țară presedintele Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer a semnat la data de 31 mai 1970 hotărârea privind inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai 1970.Iată câteva fragmente din acest act normativ: „Ministerele, celelalte organe centrale  și comitetele executive ale consiliilor populare județene precum și conducerile organizațiilor socialiste din subordinea acestora al căror patrimoniu a suferit calamități vor lua în continuare măsuri pentru depozitarea, conservarea, paza, protecția și adăpostirea bunurilor de orice fel, pentru a se evita degradarea acestora.Cetătenii care dețin, ca urmare a împrejurărilor determinate de inundații, bunuri care nu le aparțin sunt obligați să le declare în termen de 48 de ore organizațiilor socialiste, altor persoane juridice sau persoane fizice cărora le aparțin sau dacă acestea nu le sunt cunoscute, organelor de miliție.Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consililor populare județene sunt obligate să ia de îndată măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pagubelor aduse patrimoniului unităților din subordine, ca urmare a inundațiilor din luna mai 1970.Și vor răspunde disciplinar, administrativ și penal cei care nu declară bunurile ce nu le aparțin, nu iau în mod corespunzător măsuri pentru efectuarea operațiunilor de inventariere, nu determină în mod real gradul de calamitate sau nu evaluează în mod corect pagubele, prezintă date nereale ori fac declarații nesincere, nu iau măsuri de protejare și conservare ori înstrăineaza bunurile calamitate ce nu le aparțin.” 

Dacă urmările acestei hotărâri au fost sau nu eficiente până la capăt acest lucru rămâne de cercetat.Cu sigurantă întreaga situație din țară s-a îndreptat în cel mai scurt timp posibil.Dar în același timp a apărut și o unitate nouă în peisajul instituțiilor din Republica Socialistă România: „Oficiile de Gospodărire a Apelor”, la noi în județ având denumirea  „OGA filiala Vrancea”.  S -a dorit ca această instituție să încerce, pe cât posibil, să identifice și să remedieze toate punctele cu probleme de pe cursurile de apă din județul nostru.Prin regularizări de albii și construirea de baraje de stabilizare debit. Zi de zi și an după an, acești lucrători au stat cu picioarele, până la genunchi, în apele reci, arși de soare sau în bătaia ploilor, formând și legând, paralel cu malurile, mii de gabioane în care așezau cu migală balovani mari de râu.Au încercat, pe cât se putea omenește, ca în acest fel să împiedice eroziunea malurilor, mai ales în zonele în care, prin curbarea albiilor, se putea vedea limpede cum apa învolburată rupea bucăți importante de pământ și se apropia de zonele cu așezări omenești.Au reușit în unele locuri, în altele nu s-a putut face  mare lucru.Dovadă și ravagiile cumplite întâmplate și la inundațiile din 2005. Dar munca acestor oameni a fost grea, fiind depășită, să zicem, de aceea  a lucrătorilor de la irigațiile naționale, care au activat ani de zile, nu la adăpostul și umbra unui birou de muncă, ci în câmp deschis, în plină arșiță, ploaie și vânt.

Ei bine aceste două categorii profesionale ar trebui să fie în prezent,  puțin spus, în atenția autorităților care le reglementează drepturile de pensionare.Ar trebui să fie prioritatea zero a statului român, dacă acesta mai are vreun pic de vlagă prin instituțiile sale! În cazul celor care au activat la Oficiul de Gospodarire a Apelor Vrancea o șansă nesperată a făcut ca arhiva lor să nu se risipească în cele patru zări, așa cum s-a întamplat în cazul celor de la îmbunătățiri funciare, sectorul de construire, administrare, exploatare sisteme de irigatii, mai cunoscut nouă, după 1990, ca „ S C Zboina S A”.Pentru lucrătorii de la OGA Vrancea, dacă aceștia consideră că  au mai avut unele sporuri specifice sau alte drepturi de natură salarială care nu au intrat în calculul pensiei lor, pot incerca să-și completeze dosarul cu informațiile respective aflate în păstrare la Agenția de Protectia Mediului(APM) Vrancea conform anexei alăturate. 

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Vizionați și:


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.