Impresii de la Festivalul Bachus Vrancea 2018
Festivalul Bachus, cu bune și cu rele…
Nu fusesem niciodată la Festivalului Viei și Vinului, Festivalul Bachus Vrancea, cum mai este numit. La fel cum nu mai fusesem nici la Zilele Focșaniului sau la alte evenimente organizate de Primaria Focșani sau Consiliul Județean Vrancea.
Astfel în ultima zi a festivalului, desfășurat în perioada 4- 7 octombrie, ne-am zis că nu putem rata și ocazia asta și ne-am făcut și noi prezența în Piața Unirii din Focșani, locul de desfășasurare al acestuia.
Încă de când ne-am apropiat de zona de desfășurării am fost suprinși de numărul mare de vrânceni adunați la acest festival.
Unii aflati in fata scenei unde diversi artisti isi prezentau show-urile, altii la mesele asezate in fata Casei de Cultura prin fum si mirosuri de mici, carne fripta, cartofi prajiti, colaci secuiesti, porumb fiert etc. Se pare ca atunci cand sunt organizate asemenea evenimente se vinde orice.
Pe cand am ajuns in Piata Unirii, Geta Postolache tocmai isi lua ramas bun de la spectatori iar Catalin Maruta prezenta urmatorii invitati: Sylvia si DJ Rynno.
Astfel in urmatoarele 30-40 de minute, o tanara s-a chinuit sa incante vrancenii, nereusind sa le atraga atentia decat atunci cand si-a abandonat propriile melodii si a trecut la prelucrari etno. Nici cele doua dansatoare mai mult dezbracate decat imbracate, n-au avut mai mult succes cu dansul lor lasciv.
Dupa acest numar, acelasi Maruta l-a introdus in scena, ca si cum ar fi repurtat o mare victorie, pe Shift. Cine era, habar n-aveam, stiu doar ca a insistat mult pe faptul ca mama lui e din Vrancea si astfel toate rudele il insotisera la concert. Spre final, a cantat si o piesa ce a reusit sa castige aplauze, melodia Taxiinterpretata What’s UP. O doamna de langa mine isi pierduse rabdarea si tot murmura:,,Da’ pleaca odata!” O intelegeam!
In cele din urma, probabil i s-a facut mila de noi si se duse iar acelasi Maruta s-a straduit sa ne trezeasca interesul prezentand urmatorii invitati: Mira si D.J. Project.
Desi frigul isi facuse prezenta in Piata, in sfarsit am inceput sa nu mai regret ca venisem.
Si cei din jurul meu, pareau mai receptivi la melodiile interpretate de tinerii de pe scena.
Desi venisem pentru a-i asculta pe Pepe si Helena Paparizou, am plecat inainte ca acestia sa-si faca prezenta la Festivalul Bachus.
Daca ai o dizabilitate locomotorie nu e tocmai recomandat sa mergi la asemenea spectacole unde spectatorii sunt obligati sa stea in picioare…
Multe reflectoare dar fara iluminat stradal…
La plecare am traversat Gradina Publica pentru a iesi in strada Maior Gh. Pastia si nu mica ne-a fost mirarea cand ne-am trezit pe o alee scufundata in bezna totala.
Daca sunteti singuri nu va recomand sa ajungeti seara prin acea zona. Mai ales ca aleea este si pietruita, ca toata Gradina Publica de altfel, si nu asfaltata.
Aceeasi bezna ne-a intampinat si pe strada mai sus mentionata. Stabatuta insa din cand in cand de farurile vreunei masini.
Suntem un popor ciudat. Cheltuim 1,440 milioane lei pentru un festival la care invitam interpreti despre care multi spectatori n-au auzit dar nu avem bani pentru iluminatul stradal, pentru refacerea drumurilor sau pentru renovarea spitalelor.
Articol preluat de pe blogul:iuliananegoita.dizabil.eu
Iuliana Negoiţă Prunilă este colaborator al Ziarului de Vrancea
Iuliana Negoiţă Prunilă este autoarea unui blog în care scrie despre problemele cu care se confrontă în viaţa de zi cu zi persoanele cu dizabilităţi, http://iuli-ana.blogspot.ro, dar face parte şi din echipa unui site destinat, de asemenea, persoanelor cu dizabilităţi: www.dizabil.eu.
Citiți și:Focșani, un oraș inaccesibil persoanelor cu dizabilități;
O zi obișnuită din viața unei persoane cu poliatrită reumatoid;
Vrancea reală în ZdV:Astăzi - Toate vechi.Până și gropile din asfalt!;
Un spital din Vrancea anului 2018;
