MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Rusia a urcat pe trei în topul bugetelor militare
Rusia a deţinut al treilea cel mai important buget militar în 2016, în pofida scăderii preţului petrolului şi sancţiunilor economice, în contextul în care cheltuielile militare la nivel mondial au crescut al doilea an consecutiv, arată un studiu publicat ieri. Cheltuielile militare ale Rusiei s-au ridicat la aproximativ 69,2 miliarde de dolari (aproximativ 64 de miliarde de euro) în 2016, cu 5,9% mai mari ca în 2015, estimează Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) în acest raport, precizând că este vorba despre cea mai mare alocare din PIB-ul rus de la proclamarea independenţei statului. ”Această creştere a cheltuielilor, o povară asupra economiei, are loc în contextul în care economia rusă se confruntă cu probleme grave din cauza preţului mic al petrolului şi gazelor naturale şi a sancţiunilor economice care i-au fost impuse începând din 2014” de către Occident, din cauza conflictului din Ucraina, subliniază SIPRI.
Arabia Saudită a deţinut al treilea cel mai important buget al Apărării în 2015, însă a căzut pe locul patru în 2016, după ce cheltuielile i-au scăzut cu 30%, la 63,7 miliarde de dolari, ”în pofida implicării sale continue în războaie regionale”, potrivit Institutului. ”Prăbuşirea veniturilor de pe urma petrolului şi problemele economice asociate şocului scăderii preţului petrolului au obligat numeroase ţări exportatoare de petrol să-şi reducă cheltuielile militare”, declară Nan Tian, un cercetător SIPRI, adăugând că Arabia Saudită a înregistrat cea mai puternică scădere a acestor cheltuieli în perioada 2015-2016.
Europa accelerează
Statele Unite rămân ţara cu cel mai mare buget militar, care a crescut cu 1,7% în perioada 2015-2016, la 611 miliarde de dolari, iar China şi-a crescut cheltuielile cu 5,4%, la 215 miliarde de dolari, un nivel inferior celor din ultimii ani. SIPRI apreciază că o creştere a cheltuielilor militare americane în 2016 ”ar putea semnala sfârşitul unei tendinţe de scădere” din urma crizei economice din 2008 şi retragerii trupelor americane din Afganistan şi Irak. Vizată de o serie de atentate teroriste începând din 2015, Europa de Vest şi-a crescut cheltuielile militare al doilea an consecutiv, cu 2,6% în 2016. Per ansamblu, cheltuielile militare în Europa Centrală au crescut cu 2,4% în 2016, potrivit Institutului. ”Creşterea cheltuielilor (militare) în multe ţări din Europa Centrală poate fi atribuită în parte percepţiei potrivit căreia Rusia reprezintă o ameninţare mai mare”, a declarat Siemon Wezeman, un cercetător SIPRI de rang înalt. ”Acest lucru a avut loc în pofida faptului că cheltuielile Rusiei în 2016 au reprezentat doar 27% din totalul statelor europene membre NATO”, precizează Wezeman.
Erdogan depune plângere împotriva unui cercetător care a evocat asasinarea sa
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a depus plângere împotriva unui cercetător francez care a evocat posibila sa ”asasinare”, comentând victoria în referendumul controversat care-i consolidează puterile. Philippe Moreau Defarges, un cercetător de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI) a apreciat sâmbătă, în emisiunea "7 jours dans la monde" (”7 zile în lume”) a postului francez BFM Business, că recursurile care contestă victoria preşedintelui turc invocând eventuale nereguli ”nu vor conduce nicăieri, deoarece Erdogan va avea grijă să închidă tot”.
Enumerând posibile scenarii în Turcia, Moreau Defarges a adăugat că ”fie are loc un mare război civil, fie există altă ipoteză, care este dificil de evocat, asasinarea sa”. Un avocat care-l reprezintă pe Erdogan, Huseyin Aydin, a depus plângere ieri împotriva lui Moreau Defarges la Parchetul din Ankara. Plângerea asimilează declaraţiile cercetătorului francez ”unei incitări” la asasinarea preşedintelui turc.
În urma controversei pe care a provocat-o prin declaraţiile sale, Philippe Moreau Defarges a prezentat sâmbătă scuze, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter. ”Unele dintre declaraţiile mele au fost lipsite de tact şi au putut să fie interpretate. Ţin să-mi exprim regretul puternic şi îmi prezint scuzele sincere persoanelor sau grupurilor pe care le-am putut afecta”, a scris el.
În pofida acestui mesaj, declaraţiile sale provocau ieri condamnări în Turcia. ”Un fost diplomat francez îndeamnă în mod deschis la asasinarea preşedintelui Erdogan. IFRI trebuie să pună capăt colaborării sale şi să prezinte scuze”, a scris luni pe contul său de Twitter o consilieră a lui Erdogan, Gulnur Aybet.
Phenianul ameninţă că va ”rade” SUA de pe hartă
Un site nord-coreean a ameninţat Statele Unite că vor fi ”rase de pe suprafaţa Pământului” dacă Washingtonul declanşează un război în peninsulă, ultimul episod al unui schimb de replici care alimentează tensiunile în regiune.
Vicepreşedintele american Mike Pence a anunţat sâmbătă că portavionul american USS Carl Vinson şi grupul lui aeronaval urmează să ajungă ”în câteva zile” în Marea Japoniei, în contextul în care circulă insistent zvonuri cu privire la un şaselea test nuclear nord-coreean.
Phenianul visează să construiască o rachetă capabilă să ducă un focos nuclear pe continentul american. Această ţară izolată şi-a multiplicat în ultima perioadă declaraţiile incendiare şi a efectuat două teste de rachete de la începutul acestei luni. Într-o serie de editoriale, ziarul Rodong Sinmun, oficiosul partidului unic, afirmă că forţele nord-coreene nu sunt impresionate de sosirea iminentă a portavionului care constituie ”un şantaj militar nedeghizat”. ”O asemenea ameninţare ar putea să impresioneze poate o meduză, dar nu va merge niciodată cu RPDC”, Republica Populară Democratică Coreea, numele oficial al Coreei de Nord, scrie Rodong.
Forţele nord-coreene sunt pregătite ”să scufunde portavionul nuclear american cu o singură lovitură”, a scris ziarul. Site-ul de propagandă Uriminzokkiri apreciază că trimiterea USS Carl Vinson este o declaraţie de război. ”Este dovada faptului că o invazie a Coreei de Nord se apropie zilnic”. Într-un editorial prezentat ca semnat de mână de un ofiţer al armatei, site-ul avertizează Washingtonul că va fi ”o eroare grosolană” ca Nordul să fie luat drept Siria, care nu a lansat vreun ”contraatac imediat” după atacul american de la începutul lunii. În cazul unui atac, spune site-ul, ”lumea va vedea cum portavioanele nucleare inconştiente ale Washingtonului sunt făcute un morman de oţel, scufundate şi cum o ţară care se numeşte America este rasă de pe suprafaţa Pământului”.
Pence, care tocmai şi-a încheiat un turneu în regiune, a declarat, la fel ca alţi reprezentanţi americani, că ”toate opţiunile sunt pe masă” - inclusiv opţiunea militară -, în faţa ambiţiilor nucleare nord-coreene.
Oamenii de ştiinţă ar fi descoperit cauza sclerozei multiple
O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a anunţat că a identificat cauza posibilă a sclerozei multiple, o descoperire majoră care ar putea contribui la dezvoltarea de noi tratamente pentru această boală. Cercetătorii au observat un nou mecanism celular care ar putea cauza tulburarea autoimună ce afectează circa 2,5 milioane de persoane din întreaga lume. Persoanele afectate sunt diagnosticate în mod obişnuit în jurul vârstei de 20-30 de ani, vizate de această boală fiind în special femeile. În cazul acestei boli, sistemul imunitar al organismului atacă mielina, "teaca" ce protejează nervii din creier şi din coloana vertebrală. Acest lucru duce la deteriorarea creierului, la reducerea aportului de sânge şi oxigen şi la apariţia de leziuni în corp.
Oamenii de ştiinţă au bănuit de mult timp că mitocondria, "motorul" celulelor, joacă un rol în apariţia sclerozei multiple. Folosind mostre de ţesut uman, cercetătorii de la universităţile Exeter şi Alberta au aflat că o proteină numită Rab32 este prezentă în cantităţi mari în creierele pacienţilor diagnosticaţi cu această boală, însă este aproape absentă în celulele nervoase ale persoanelor sănătoase. La pacienţii la care Rab32 era prezentă, echipa a descoperit că o parte a celulei care stochează calciul se apropia prea mult de mitocondrie ducând la apariţia unei probleme de comunicare cu factorii declanşatori ai stocării calciului şi la un comportament neobişnuit al mitocondriei. Oamenii de ştiinţă nu cunosc deocamdată ce anume stă la baza influxului nedorit de Rab32, însă sunt de părere că originea acestui "defect" s-ar putea afla la baza celulei. "Descoperirile noastre captivante au dezvăluit o nouă cale pe care cercetătorii o pot explora. Este un pas important şi, în timp, sperăm că ar putea duce la noi tratamente eficiente pentru scleroza multiplă", a declarat Paul Eggleton, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Exeter.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul "Neuroinflammation", ca parte a Săptămânii de conştientizare asupra sclerozei multiple.
