MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul salarial mediu nominal net a scăzut până la 3.492 lei
Cele mai mari salarii sunt înregistrate în domeniul tehnologiei informației, respectiv 8.192 lei lunar net
Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.492 lei, în luna mai, în scădere față de luna precedentă cu 69 lei (-1,9%), iar comparativ cu luna mai a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 9,8%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna mai 2021, câștigul salarial mediu nominal bruta fost 5.695 lei, cu 109 lei (-1,9%) mai mic decât în luna aprilie 2021. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.492 lei, în scădere față de luna precedentă cu 69 lei (-1,9%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice (8.192 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.850 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna mai a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 9,8%. Indicele câștigului salarial real a fost 105,8% pentru luna mai 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 97,6% pentru luna mai 2021 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 226,6%, cu 5,7 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna aprilie 2021. ”În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, laestomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an”, precizează INS. În luna mai 2021, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna aprilie 2021, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite, de fidelitateori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, în unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu netla nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 21% înintermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii); între 14% și 16% înactivități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), telecomunicații, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 5,5% și 8,5% în extracția minereurilor metalifere, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, industria metalurgică, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), fabricarea produselor din tutun; între 3,5% și 5% înalte activități extractive, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), transporturi pe apă, fabricarea băuturilor. În anumite activități economice s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă, determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat reluării activității anumitor agenți economici, realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).
Valoarea totală a tranzacțiilor din prima parte a anului s-au ridicat la 1,4 miliarde lei
investitorii s-au îndreptat în special către companiile din sectorul tehnologiei, ele fiind cele mai active în perioada pandemiei
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020, iar compania de consultanță Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro. ”Piața de fuziuni și achiziții din România (M&A – mergers and acquisitions) a înregistrat 54 de tranzacții în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu 42, în aceeași perioadă din 2020. Deloitte estimează valoarea totală a pieței pentru tranzacțiiile cu valoare comunicată și necomunicată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au fost de 485 de milioane de euro”, arată compania. Pentru comparație, valoarea totală a pieței în prima jumătate a anului 2020 a fost de 1-1,2 miliarde de euro, din care tranzacțiile cu valoare comunicată au însumat 572 de milioane de euro. „Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei și cele care s-au adaptat și au dezvoltat noi tehnologii pentru a-și menține sau îmbunătăți rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele și sănătatea. Din ce în ce mai mulți investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziționeze, așa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde și de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile. Anul 2021 arată promițător din punctul de vedere al activității de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, spune Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanță financiară, Deloitte România. Patru tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate în prima jumătate a anului, similar cu acceași perioadă a anului 2020. „Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, piețele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidități a piețelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situație dinamică în domeniul M&A. Ne așteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creșterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, director, Corporate Finance, Deloitte România. Cele mai mari tranzacții din prima jumătate a anului 2021 au fost: Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziționat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro; achiziționarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro; fondul de investiții Adventum a achiziționat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro; preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm și Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.
Scoția, destinația europeană cu cea mai bună calitate a aerului
Scoția dispune de cele mai multe zone cu aer curat din Europa, în timp ce regiunile de coastă din Spania se clasează pe locul întâi atunci când vine vorba despre calitatea proastă a aerului, relevă o analiză realizată de start-up-ul Airly. Conform clasamentului întocmit de specialiști, cele mai curate cinci regiuni de coastă din Europa sunt: Scoția de Est (Marea Britanie) - cu Indicele European de Calitate a Aerului (CAQI-PM) de 7.22, Acores (Portugalia) - indice 7.76, Highlands and Islands (Marea Britanie) - indice 7.77, Ovre Norrland (Suedia) - indice 8.15, Scoția Central - Vestică (Marea Britanie) - indice 8.30, precum și Pomorskie (Polonia) - indice 8.42. La polul opus se situează regiuni de coastă precum: Canare (Spania) - indice 30.6, Malta (30.2), Sardinia (Italia) - indice 29.9, Andaluzia (Spania) - indice 26.9, Murcia (Spania) - indice 24.6, respectiv Campania (Italia) - indice 24.0. Potrivit sursei citate, cu cât indicele CAQI este mai mare, cu atât calitatea aerului este mai deficitară. Analiza de specialitate a evidențiat faptul că, în Europa, poluarea din aer (PM) în sezonul estival este mult mai mică decât în sezonul de iarnă, deoarece există mai puțini poluanți din arderea combustibililor solizi pentru încălzirea casei. De asemenea, poluarea aerului de-a lungul litoralului este în general mai mică decât în alte zone din țară, în principal datorită vânturilor puternice și frecvente de coastă. "Cu toate acestea, calitatea aerului pe litoral are în vedere și polenizarea naturală, care se află în strânsă legătură cu nivelul sării din mare", susțin realizatorii cercetării. În același timp, sudul Europei este expus poluării aerului de origine naturală (un factor important) din cauza aridității sau a poluării cu praful din Africa. Raportul Airly arată că poluarea aerului cu PM în cele mai poluate regiuni de coastă (PM10 â 30 micrograme/mc) nu depășește standardul anual al Uniunii Europene (UE), de 40 micrograme/mc.
Fostul ministru Nazare reclamă un deficit de 13 miliarde de lei
Fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare reclamă, ieri, un deficit de 13 miliarde de lei, bani care trebuie găsiți până la finalul anului. Indiferent de cât de optimist este scenariul economic, creșterea veniturilor nu egalează acest necesar de cheltuieli”, afirmă Nazare care consideră că ”este imperativ să facem economii. De asemenea, fostul ministru afirmă că ”este o formă de respect față de primari să facem bine calculele”, înainte de a le promite bani pentru investiții. ”În analiză execuției la luna mai, transmisă premierului, evidentiam un necesar de 13 miliarde lei pe partea de cheltuieli. Aceste cheltuieli trebuie obligatoriu acoperite până la sfârșitul anului, din care cel mai mare cuantum vizează domeniul sănătatii. Veniturile sunt în creștere cu 23% față de aceeași perioada a anului trecut, însă, indiferent de cât de optimist este scenariul economic, creșterea veniturilor nu egalează acest necesar de cheltuieli”, a scris, luni, pe Facebook, Alexandru Nazare. Acesta afirmă că atrăgea atenția că ”este imperativ să facem economii”. ”Eventuale alocări pentru proiecte noi pot determina o creștere a deficitului asumat. Din suma vehiculată de 12 miliarde, care ar rămâne neutilizată la luna iunie, trebuie ținut cont de faptul că 7 miliarde lei sunt fonduri europene. Această suma nu poate fi considerată sub nici o formă economisită, dacă vrem să ajungem la prognoza de absorbție pentru 2021. În acest sens, este evident și o formă de respect față de primari să facem bine calculele, înainte să discutăm despre o suma sau altă destinată programelor de investiții, de altfel atât de necesare”, a mai scris fostul ministru. Acesta s-a referit și la rectificarea bugetară.”Rectificarea bugetară se elaborează de către Ministerul Finanțelor pe baza analizei gradului de încasarea a veniturilor și a gradului de execuție a cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului bugetar, precum și a propunerilor ordonatorilor principali de credite și a actelor normative în vigoare. Această se aprobă în Guvern, însă principiile ei pot fi prezentate în forurile de decizie ale partidului, pentru că modul în care rectificarea este întocmită poate antrena consecințe economice și politice importante, prin modificarea parametrilor angajați de România în relație cu Comisia Europeană și partenerii internaționali”,a mai scris fostul ministru de Finanțe.
Compania Cognizant Softvision vrea să angajeze încă 500 de persoane
Compania de inginerie de produse software Cognizant Softvision, unul dintre cei mai mari angajatori de tehnologie din România, a anunțat luni că vrea să angajeze încă 500 de persoane în România până la sfârșitul anului, pe lângă ceilalți 500 de noi angajați în prima jumătate a anului 2021. ”Cognizant Softvision, unul dintre cei mai mari angajatori de tehnologie din România, a anunțat astăzi că intenționează să angajeze încă 500 de noi colegi în echipa din România, până la sfârșitul anului 2021, pe lângă cei peste 500 de colegi angajați în prima jumătate a anului 2021. Astfel, Cognizant Softvision prognozează o creștere de aproape 50% în ceea ce privește numărul total de angajați, la nivel de România, în 2021”, a informat compania. La începutul acestui an, Cognizant Softvision a anunțat o nouă inițiativă care permite angajaților să lucreze de oriunde în România, oferindu-le astfel flexibilitatea de a lucra remote de acasă sau de oriunde se simt confortabil. ”Continuăm să ne concentrăm pe calitate, nu pe cantitate, în tot ceea ce facem. Am muncit enorm la crearea unei culturi bogate și diverse și a unor valori care să ofere angajaților și candidaților noștri o experiență deosebită de lucru, și flexibilitate, unde să își poată defini și dezvolta cariera și pasiunea pentru tehnologie. Echipele noastre de delivery, comunitățile tehnice și echipa HR au făcut o treabă fenomenală, aducând în Cognizant Softvision oameni noi, talentați, parteneriate și proiecte deopotrivă, și așteptăm cu nerăbdare să continuăm acest trend pe tot parcursul anului și în 2022”, spune Mihai Constandiș, country manager Romania and Head of Eastern Europe Studios. În prima parte a anului, Cognizant Softvision a investit și implementat noi concepte de birouri care să permită experiențe de lucru variate și să ofere Softvisionerilor o mai mare flexibilitate, mobilitate și apartenență la comunitate. A încheiat totodată un parteneriat cu Cercetașii Bistrițeni și World Vision România, unde a donat 561 de computere și echipamente tehnologice în valoare de peste 100.000 de dolari, calculatoarele fiind destinate copiilor aflați în pragul abandonului școlar din cauza lipsei accesului la tehnologia necesară educației online în timpul pandemiei. Cognizant Softvision activează în studiouri din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Baia Mare.
România ar putea găzdui serverele marilor companii internaționale
Romanian Business Leaders propune un proiect de atragere în România a marilor companii din SUA și din lume vizate de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia aceste organizații sunt obligate să aibă servere de date pe teritoriul comunitar, potrivit unui comunicat remis, luni, AGERPRES. Ca urmare a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), companiile non-UE sunt obligate să găsească soluții de relocare a serverelor de date sau chiar a administrării afacerilor pe teritoriul Uniunii, dacă intenționează să mai prelucreze, în viitor, datele personale ale cetățenilor europeni. În acest context, Romanian Business Leaders propune un proiect de atragere în România a marilor companii din SUA și din lume vizate de decizia CJUE, cu dorința de a conduce la crearea unui brand de țară sectorial - ''Romania, your Privacy Destination". Proiectul a fost inițiat și este coordonat în cadrul Fundației de Andreea Vlănțoiu, avocat protecția datelor și fondator Vlănțoiu și Asociații. ''Cu alocarea expertizei necesare și implicare politică, România ar putea fi pusă rapid pe harta mondială a tehnologiei. Așa cum Estonia este cunoscută ca exemplu de succes al inovării digitale, România ar putea deveni în scurt timp un paradis al confidențialității datelor și securității cibernetice, având de câștigat pe termen lung", a spus Andreea Vlănțoiu.
Elon Musk apară achiziția SolarCity de către Tesla în instanță
Directorul general al Tesla, Elon Musk, va merge luni în instanță într-un proces pe care dacă îl va pierde ar putea fi nevoit să plătească 2 miliarde de dolari din averea sa personală considerabilă, transmite CNBC. Musk va fi primul martor al unui proces în care își va apăra rolul în achiziția SolarCity de către Tesla, de 2,6 miliarde de dolari. Acționarii i-au dat în judecată pe Musk și pe membrii consiliului de administrație al Tesla, susținând că acordul din 2016 a echivalat cu o salvare a SolarCity. Aceștia susțin, de asemenea, că preluarea a îmbogățit pe nedrept familia Musk, care se număra printre cei mai mari acționari, și că Musk și alții nu au reușit să dezvăluie toate detaliile pertinente și și-au încălcat responsabilitățile fiduciare. Musk a insistat că ”s-a recuzat total” de la negocierile privind acordul. Anul trecut, membrii consiliului de administrație numiți în proces au încheiat un acord cu acționarii Tesla pentru 60 de milioane de dolari, fără a admite săvârșirea unor acțiuni greșite.
YouTube Shorts, disponibil în România
YouTube a anunțat disponibilitatea versiunii beta a YouTube Shorts în România, o nouă experiență pentru crearea de videoclipuri scurte de pe telefonul mobil. Prezentat pentru prima dată în septembrie 2020, YouTube a extins serviciul Shorts în 26 de țări și va fi disponibil în mai mult de 100 de țări din întreaga lume, unde este disponibil YouTube. Deși videoclipurile scurte puteau să fie vizionate pe platformă și anterior, utilizatorii vor putea să acceseze pentru prima dată instrumentele de creație Shorts, care includ o cameră cu mai multe segmente pentru combinarea mai multor decupaje video, posibilitatea de a înregistra cu muzică, de a alege setările de viteză și multe altele. Funcțiile noi includ și posibilitatea de a folosi conținut audio nu doar din alte videoclipuri scurte, dar și din videoclipurile de pe YouTube. Astfel, utilizatorii pot să-ți pună amprenta creativă asupra conținutului pe care adoră să-l vizioneze pe YouTube, ajutând la atragerea unor noi segmente de public, fie că este vorba despre a reacționa la glumele lor preferate, testarea celei mai recente rețete a unui creator sau repunerea în scenă a unor scheciuri. Creatorii vor deține controlul și vor putea să renunțe dacă nu doresc ca videoclipurile lor lungi să fie remixate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
