Social

Să trăiești cu speranța că norocul se va întoarce cu fața spre tine

Janine VADISLAV
29 nov 2017 13449 vizualizări

La doar 37 de ani Andrei Stoica îşi pierdea tânăra soţie care îi lăsa  drept mângâiere rodul căsniciei lor, doua fete şi un  băieţel de un an şi 2 luni, care nici nu-şi aminteste de mama lui.

Tatăl i-a spus că buna lui mamă este la Doamne, Doamne, la fel si vecinii de prin sat. Distrus de durere, a decis să meargă mai departe, să-şi crească cei 3 copii şi să-i aşeze la casele lor.

A reuşit cu fata cea mare care, la 19 ani, s-a căsătorit într-o comună vecină.

Este fericit la gândul că fata a nimerit un bărbat bun, iar socrii o iubesc şi îi poartă de grijă. I-au rămas acasă fata mijlocie şi băiatul.

Nu-i este uşor căci satul în care trăieşte de când se ştie pe lume este pe o culme de deal, Dealul Cucului, din comuna vrânceană  Poiana Cristei.

Numele are o rezonanţă specială, plină de frumuseţe, dar  locul este de o sărăcie lucie. Dacă n-ar fi calul, singura lor avere, ar fi muritori de foame.

 

Moartea soţiei, pe care a iubit-o nespus, a schimbat  tot ce-l bucurase şi-l făcuse fericit până în acel moment.  S-a trezit singur şi neputincios, cu 3 copii cărora  a trebuit să le fie şi mamă, şi tată.

 

-  Cum e să fii şi mamă şi tată?  întreb.

 

„Foarte greu...”

 

-  De cât timp sunteţi singurul sprijin al copiilor?

 

„De doi ani.”, spune Andrei Stoica şi ochii, pe care şi-i ascunde cu mâna, se umplu de lacrimi.

 

În ultimii doi ani s-a străduit să nu le lipsească  celor 3 copii strictul necesar, dar n-a mai simţit bucuria şi dorinţa de viaţă dintâi. Când durerea s-a mai ostoit, încet, încet, încurajat şi de părinţi, şi-a reluat traiul obişnuit, munca la pădure, prin sat cu ziua, sau în ogradă. Nu-i obişnuit să se destăinuie cuiva, să spună ce-l doare. După dispariţia soţiei a ţinut totul în el - griji, nevoi- dar şi speranţa că într-o zi norocul îi va intra din nou pe poartă.

 

„M-am învăţat, câte oleacă, aşa, cu traiul de-acum”, spune Andrei.

 

- V-aţi învăţat sau v-aţi obişnuit? 

 

„Şi aşa, şi aşa!”

 

- Cum s-a pierdut soţia?

 

„A  rămas însărcinată Ne doream foarte tare şi un băiat...” 

 

- A avut o sarcină uşoară? întreb.

 

„Foarte uşoară. S-a întâmplat ceva la naştere. I-a dat băiatului 2 luni să sugă la piept, apoi s-a îmbolnăvit. A fost internată la Focşani unde a început tratamentul. N-a mai putut să-i deie băiatului să sugă, l-a crescut numai cu lapte de vacă. Când s-a înrăutăţit starea de sănătate, au dus-o la Iaşi. De acolo am adus-o moartă”, spune Andrei Stoica.

 

Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, i s-au îmbolnăvit şi părinţii care au  83 şi 85 de ani.

 

„E foarte greu, părinţii sunt bătrâni, nu mai pot să mă descurc singur şi cu părinţii, şi cu copii”

 

 

E greu să te descurci când ai doar ajutorul social şi alocaţia copiilor, în jur de 500 lei/luna, la care se adaugă, dacă are noroc să găsească de lucru cu ziua la pădure, sau prin sat, încă 50 lei/zi. Din pensia bunicului abia pot supravieţui cei doi bătrâni, care locuiesc în aceeaşi  casă.

 

„Foarte greu ne descurcăm, nu avem cu ce cumpăra nici strictul necesar. Trăim cu ajutorul social, cu alocaţia şi ce mai pot să muncesc eu”, spune Andrei.Dacă n-ar fi calul, ar fi foarte greu. Cu ăsta mă ajut.

 

 

-  Aţi fi fost muritor  de foame? întreb.

 

„Aproape!”

 

 

- Aici nu aveţi unde să vă angajaţi?

 

„Nu”, oftează bărbatul.

 

După căsătoria surorii mai mari, Simona ţine casa: spală, face mâncare, curăţenie şi are grijă de frăţiorul ei, Nicuşor, căruia îi face baie, îl îmbracă, îl dezbracă şi de care are grijă să mănânce la timp.. Gândul ei este să înveţe o meserie, să aibă banul ei şi să-şi poată ajuta şi familia.

 

- De ce ai renunţat să mergi mai departe? întreb.

 

„Pentru că nu avea cine să stea cu fratele meu şi n-am putut să-l las singur.”

 

 

- Avea tata cu ce să te ţină la liceu?

 

„Nu prea! Vreau să învăt, când va mai creşte puţin Nicuşor, o meserie”

 

- Ce meserie?

 

„Orice, în afară de croitorie! Nu mi-a plăcut niciodată. Nu mi-e frică de muncă, dar vreau s-o fac din inimă, să mă bucure, să merg la serviciu cu drag”, spune Simona.

 

 

Părinţii lui Andrei îl susţin, dar nici ei nu mai pot face faţă greutăţilor.  Au scăzut puterile.

 

„Am suferit când a murit nora, a fost tare bună. Acum are grijă Simona de băiat.  Ea l-a crescut, ea l-a spălat, ea l-a îngrijit.!”

 

 

-  Aveţi tot ce vă trebuie? întreb.

 

„Potrivit, ce-o da Dumnezeu”.

 

 

- Sunteţi sănătos?

 

Ca bătrâneţea...”, spune  Ilie Stoica, tatăl lui Andrei.

 

„Putere nu prea mai am, dar ce să facem, ne ţinem acolo zilele. Speranţă nu cred să mai am. M-am tochit de tot, am 83 de ani... De unde să mai am speranţă?”, se întreabă Mărioara Stoica, mama lui Andrei.

 

Pe  Andrei lumea îl ştie în sat de om harnic, devotat familiei.

 

Familia Stoica este o familie  foarte muncitoare. Tatăl se ocupă de familie, mai ales de  când a rămas singur. Cine poate să-i ajute, s-o facă din tot sufletul, mai ales acum, in preajma sărbătorilor. Au atâta nevoie (le lipsesc multe ), în special băiatul cel mic şi fata. Cine poate să-i ajute, această familie chiar merită”, ne-a spus  Violeta  Budeanu, referent social primăria Poiana Cristei.

 

Dacă doriţi să aduceţi bucurie în casa acestei familii greu încercate de soartă- orice este binevenit, de la alimente la haine şi încălţăminte, persoana de contact este  ANDREI  STOICA , satul Dealul Cucului, comuna Poiana Cristei, jud Vrancea. TEL : 0765/ 895. 283  ( Janine  VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.