Psihologul Bianca Slavu, originară din Focșani abordează în ZdV tema: Neglijența emoțională a copiilor. Motive și consecințe
Mulți dintre noi trăim in cuplu cu sentimentul de “ singurătate in doi”. Câți dintre voi nu ați trăit senzația ca sunteți neînțeleși , ca oricât ați face sau ați spune nu sunteți ascultați, validări, apreciați?
Toți ne dorim relatii funcționale in care multumirea și starea de bine sa predomine. Dar, in situația in care emotiile noastre, părerile noastre nu sunt luate in seama ne confruntam cu situație de neglijența emoțională .
Ca și adulti ne este mai ușor sa găsim soluții de rezolvare sau poate de acceptare. Dar când vorbim de copii , lucrurile se complica un pic. Copiii nu dețin instrumentele necesare de a decide sau de a se apăra , transformând experiențele de viața in comportamente însușite.
Dar de ce neglijența emoțională ?
Neglijența emoțională este un tip de neglijare a copilului care implică ignorarea sau lipsa de răspuns la nevoile emoționale ale copilului de către părinți sau îngrijitori. Acest tip de neglijare se referă la incapacitatea părinților de a oferi susținere emoțională, afecțiune, validare sau îngrijire emoțională adecvată pentru copilul lor. Aici sunt câteva aspecte cheie ale neglijenței emoționale:
1. **Ignorarea sau minimalizarea sentimentelor copilului:** Părinții pot ignora sau minimaliza sentimentele copilului, în loc să le recunoască și să le valideze. Acest lucru poate face ca copilul să se simtă neînțeles sau neglijat. De cele mai multe ori, când părinții aud că și-ar fi neglijat emoțional copiii, spun că nu este adevărat, că ei au făcut sacrificii pentru copiii lor, că au avut grijă de ei, i-au ținut curați, le-au dat hrană, le-au cumpărat haine, i-au însoțit la grădiniță, la școală etc. Unii părinți confundă neglijarea emoțională cu cea fizică, au impresia că, dacă copiii au fost bine îngrijiți, a fost de ajuns că ei să înțeleagă că sunt iubiți. Din păcate însă, lucrurile nu stau așa.
2. **Lipsa de comunicare emoțională:** În familii afectate de neglijență emoțională, poate exista o lipsă de comunicare deschisă și sinceră despre sentimente și nevoi. Copilul poate simți că nu are voie să împărtășească sau să exprime ce simte.Disponibilitatea emoțională reciprocă este cel mai important element în relații. Când părinții își resping emoțional sau își neglijează copiii, aceștia cresc așteptându-se la aceeași reacție și din partea celorlalți. Ei sunt convinși că dacă își vor exprima nevoile îi vor deranja pe ceilalți.
3. **Lipsa de afecțiune și conexiune emoțională:** Copiii au nevoie de afecțiune și conexiune emoțională cu părinții lor pentru a se dezvolta sănătos. Neglijarea emoțională poate duce la lipsa acestor aspecte esențiale în relația dintre părinți și copil. Nu exista o conectare reala între emoțiile părinților și cele ale copilului . Nu este suficient sa i oferi “ totul “ din punct de vedere material dacă nu ești lângă el sa l asculti și sa l ajuți atunci când cere acest lucru și are reala nevoie . Copilul se simte nevăzut din punct de vedere emoțional și singur. Acest lucru îi erodează sentimentul că este demn de a fi iubit și îl poate face temător în ceea ce privește intimitatea emoțională cu ceilalți.
4. **Lipsa de sprijin în momentele dificile:** Copiii trec prin momente dificile și au nevoie de sprijin emoțional din partea părinților lor. Neglijarea emoțională se manifestă atunci când părinții nu reacționează adecvat în astfel de momente sau nu oferă sprijinul necesar.Deseori, aceștia își reprimă furia sau se simt vinovați că sunt furioși și o direcționează către ei înșiși. Atunci când furia este interiorizată, oamenii tind să se critice pe sine și să se auto-învinovățească, într-un mod nerealist, ce poate duce la depresie. Alții își exprimă furia într-un mod pasiv-agresiv, apelând la strategii precum minciuna, amânarea sau evitarea.
5. **Impact asupra dezvoltării:** Neglijența emoțională poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copilului, putând contribui la probleme de sănătate mintală precum depresia, anxietatea, stima de sine scăzută și dificultăți în construirea relațiilor sănătoase.
Singurătatea emoțională este atât de dureroasă, încât un copil va încerca tot ce poate el ca să poată stabili o conexiune, oricât de slabă, cu părinții lui. Astfel, copilul poate învăța să pună nevoile altora pe primul loc, crezând că așa poate avea o relație, că doar așa îl vor iubi ceilalți. Din păcate, ignorarea propriilor nevoi vine la pachet cu multe frustrări, care pot duce în timp la depresie.Persoanele care au avut parte de neglijare emoțională în copilărie nu știu să primească afecțiune, nu știu să primească complimente, cadouri. Atunci când primesc, ei se simt rușinați și nedemni de acestea.
Ei sunt convinși că sentimentele lor sau problemele lor reprezintă o adevărată bătaie de cap pentru ceilalți. Le e rușine să ceară ajutorul și încearcă să rezolve problemele pe cont propriu, deoarece ei consideră că ar trebui să se descurce singuri în orice circumstanță.
Starea de neglijenta emoțională ii conduce pe copiii sa considere ca ei nu pot fi iubiți, ca nu merita sa fie iubiți pentru ceea ce sunt. Acești copii vor dezvolta ulterior un tip de comportament in care va da întâietate celuilalt si va încerca mereu sa facă pe plac celorlalți cu speranța de a fi acceptat.
De altfel, ei trăiesc sindromul salvatorului , crezând ca dacă i salvează pe alții vor fi considerate persoane bune care merita sa fie iubite. Acestor copiii , viitori Adulți, le vor fi foarte greu sa spună nu.
Nu își vor comunica nevoile , nu se vor apăra când se vor simți nedreptățiți punând orice relație mai presus de propria persoana deoarece poarta tot timpul cu ei un critic intern , o internalizare a vocii parentale de critica și blamare, dezaprobare etc. Aceasta voce critica interioară ii va face pe copiii sa considere ca nu sunt suficienți de buni in nimic și sa fie descurajati de a mai întreprinde diferite acțiuni .
Este important să se recunoască și să se abordeze neglijența emoțională în timp util. Copiii au nevoie de sprijin emoțional pentru a crește și a se dezvolta sănătos, iar lipsa acestui sprijin poate avea consecințe pe termen lung. Pentru părinți este important să fie conștienți de nevoile emoționale ale copiilor lor și să încerce să ofere un mediu afectuos și de susținere emoțională.
Rezolvarea acestui tip de traumă necesită timp, răbdare și sprijin adecvat. Iată câteva pași pentru a aborda neglijența emoțională din copilărie:
1. **Recunoașterea neglijenței emoționale:** Primul pas este să recunoașteți și să acceptați că ați trecut prin neglijență emoțională. Acest lucru poate fi dificil, dar este esențial pentru a începe procesul de vindecare.
2. **Căutarea ajutorului profesional:** Un terapeut sau consilier în sănătatea mintală specializat în traume poate fi o resursă valoroasă. Aceștia pot ajuta la explorarea și înțelegerea impactului neglijenței emoționale asupra vieții voastre și la dezvoltarea strategiilor pentru gestionarea acestuia.
3. **Auto-îngrijire:** Învățarea tehnicilor de auto-îngrijire este importantă pentru gestionarea emoțiilor și a stresului. Aceasta poate include meditație, yoga, exerciții fizice regulate, o alimentație sănătoasă și somn adecvat.
4. **Conectarea cu alți oameni:** Construirea relațiilor de sprijin poate fi un aspect esențial al vindecării. Vorbiți cu prieteni de încredere sau cu membrii ai familiei și împărtășiți-vă sentimentele. Participarea la grupuri de suport poate fi de asemenea benefică.
5. **Învățarea abilităților de comunicare:** Dacă neglijența emoțională a afectat abilitățile voastre de comunicare sau de gestionare a relațiilor, puteți lucra cu un terapeut pentru a dezvolta aceste abilități.6. **Stabilirea unor limite sănătoase:** Învață să stabilești limite sănătoase în relațiile tale și să spui "nu" atunci când este necesar. Este important să vă protejați propria sănătate mentală și emoțională.
7. **Iertarea și acceptarea:** În timp, puteți lucra spre iertarea celor care au contribuit la neglijența emoțională. Iertarea nu înseamnă să uitați, ci să eliberați emoțiile negative legate de trecut pentru a vă concentra pe viitor.
Este important să înțelegeți că procesul de vindecare poate dura ani de zile și poate varia de la o persoană la alta. Cu sprijinul adecvat și angajamentul în îngrijirea de sine, puteți învăța să gestionați impactul neglijenței emoționale și să vă construiți o viață mai sănătoasă și mai îngrijita.
Sunt Bianca Slavu, psiholog și pot fi ghidul tău in călătoria ta de vindecare .
