Psihologul Bianca Slavu, originară din Focșani, care acum profesează în Anglia, scrie în ZdV despre: Procrastinare
Te trezești dimineața și te gândești câte ai de făcut pentru azi. Și îți propui, în mintea ta să le rezolvi pe toate, poate mai încerci și ceva ce ai lăsat în urmă. Dar, spre seara când te bagi obosit în pat și analizezi ce ai făcut azi, constați ca nu ai făcut nimic din ce ce ți-ai propus. Și-ți zici: “nu-i nimic. Le fac mâine“. Dar și mâine trece. Și încă o altă zi… și tot nimic nu facem.
Doar promisiuni
Și noi tot mai obosiți suntem, pe de o parte din cauza frustrării care ne cuprinde, pe de altă parte de stresul acumulat ca avem o grămadă de făcut și se apropie termenele limită. Și tragem de noi, nemulțumiți de tot ce e în viața noastră, stăm nopți si nopți să ne predăm rapoartele și nu avem nicio satisfacție! De ce?
Sunt convinsă că ai auzit termenul „procrastinare“ de multe ori. Poate nu l-ai înțeles sau poate nu i-ai dat importanță.
Procrastinarea este actul de a amâna sau de a întârzia să faci o sarcină sau o activitate pe care ar trebui să o realizezi, chiar dacă știi că amânarea poate avea consecințe negative. Este o tendință de a evita sau de a tergiversa sarcinile sau responsabilitățile, înlocuindu-le cu activități mai puțin importante sau plăcute, chiar dacă acestea nu sunt urgente sau esențiale.
Procrastinarea poate varia de la amânarea sarcinilor minore, cum ar fi curățenia casei sau cumpărăturile, până la amânarea sarcinilor majore, precum finalizarea unui proiect important sau îndeplinirea obligațiilor la locul de muncă. Cu toate că toată lumea poate amâna uneori, procrastinarea cronică poate avea efecte negative asupra productivității, bunăstării personale și calității vieții.
Procrastinarea poate avea multe cauze și poate varia de la o persoană la alta. Iată câteva motive comune pentru care cineva ar putea suferi de procrastinare:
1. **Lipsa de motivație**: Când o sarcină pare neinteresantă sau lipsită de semnificație personală, poate fi dificil să găsești motivația necesară pentru a o îndeplini.
2. **Frica de eșec**: Teamă că nu vei reuși sau că nu vei atinge standardele tale sau ale altora poate duce la amânarea sarcinilor.
3. **Perfecționismul excesiv**: Dacă te străduiești să faci totul perfect, s-ar putea să amâni sarcinile pentru că îți este frică să nu faci greșeli.
4. **Lipsa de auto-disciplină**: Uneori, poate fi dificil să-ți impui să lucrezi la ceva, mai ales dacă nu există o presiune externă sau termene limită stricte.
5. **Probleme de concentrare**: Dificultăți în menținerea concentrației asupra unei sarcini pot contribui la amânarea ei.
6. **Depresie sau anxietate**: Stările de depresie sau anxietate pot face ca procrastinarea să fie mai frecventă, deoarece aceste tulburări pot afecta starea de spirit și motivația.
7. **Lipsa de planificare**: Dacă nu ai un plan clar sau termene limită stabilite pentru sarcini, poți amâna lucrurile.
8. **Supraîncărcarea cu sarcini**: Atunci când ai prea multe lucruri de făcut într-un timp limitat, poți simți copleșit și amâna sarcinile din cauza stresului.
9. **Lipsa de încredere în sine**: Lipsa încrederii în propriile abilități poate duce la amânarea sarcinilor, deoarece te simți nesigur cu privire la rezultatele tale.
10. **Distrașii și tentații**: Prezența unor distrageri, precum smartphone-ul, televizorul sau rețelele sociale, poate face ca procrastinarea să fie mai ușor de adoptat.
Este important să recunoști că procrastinarea poate fi cauzată de mai multe factori simultan. Identificarea motivelor personale este un prim pas important în gestionarea acestei tendințe și în dezvoltarea de strategii pentru a o depăși.
Scăparea de procrastinare poate fi un proces care necesită timp și efort, dar există mai multe strategii pe care le poți aplica pentru a îmbunătăți abilitățile tale de gestionare a timpului și a procrastinării. Iată câteva sfaturi:
1. **Identifică motivele**: Începe prin a identifica de ce amâni anumite sarcini. Este important să înțelegi ce te determină să procrastinezi pentru a putea aborda problema la rădăcină.
2. **Stabilește obiective clare**: Împarte sarcinile mari în obiective mai mici și mai ușor de realizat. Astfel, vei avea reușite mai frecvente și vei simți un sentiment de progres.
3. **Planifică și organizează**: Folosește un calendar sau o listă de sarcini pentru a-ți planifica activitățile zilnice și săptămânale. Atribuie timp specific pentru fiecare sarcină.
4. **Prioritizează**: Identifică sarcinile cu adevărat importante și urgente și acordă-le prioritate. Folosește Matricea Eisenhower pentru a face acest lucru.
5. **Găsește motivație**: Identifică recompensele sau beneficiile pe care le vei obține atunci când îndeplinești o sarcină. Acest lucru poate să-ți stimuleze motivația.
6. **Elimină distragerile**: Identifică sursele de distracție, cum ar fi telefonul, rețelele sociale sau televizorul, și minimizează-le în timpul perioadelor de lucru.
7. **Fii conștient de auto-disciplină**: Învățarea auto-disciplinei este cheia pentru a-ți stăpâni impulsurile de a amâna. Lucrează la dezvoltarea auto-disciplinei în mod gradual.
8. **Setează termene limită realiste**: Dacă o sarcină nu are o termen limită clară, stabilește-ți una. Termenele limită pot stimula concentrarea și evitarea procrastinării.
9. **Fă pauze regulate**: Nu te presa prea mult. Planifică perioade de pauză între sarcini pentru a-ți odihni mintea și a-ți recăpăta energia.
10. **Caută suport și responsabilitate**: Poți să-i spui unui prieten sau unui coleg de muncă despre obiectivele tale și să-i ceri să te țină responsabil. Acest lucru poate crește presiunea pozitivă de a acționa.
11. **Îmbrățișează imperfecțiunea**: Acceptă faptul că nu vei reuși întotdeauna să faci totul perfect și că este în regulă să faci greșeli pe parcurs.
12. **Consistența**: Procrastinarea poate deveni un obicei. Dezvoltă obiceiuri sănătoase de gestionare a timpului și menține-le pe termen lung.
Amintă-ți că depășirea procrastinării poate necesita timp și efort constant. Experimentează cu diverse strategii și descoperă ce funcționează cel mai bine pentru tine.
Sunt Bianca Slavu, psiholog si sunt aici să-ți ofer sprijin și îndrumare în a-ți identifica resursele care te vor ajuta sa te reechilibrezi.
