Un tanăr crescut la casa de copii a adus daruri copiilor instituţionalizaţi
Cătălin Lupu, tanărul crescut la casa de copii, s-a întors marţi printre tinerii din cadrul Modulelor Familiale Mărăşesti, respectiv Centrele de Tip Familial „Pinocchio” şi „Arlechino”. La o zi după debutul anului şcolar, copiii au primit vizita colegilor din cadrul centrului „Forget me Not” din Focşani şi a lui Cătălin Lupu, care au venit încărcaţi de daruri pentru cei mici, sprijnindu-le astfel paşii în noul an. Pachetele au cuprins rechizite, dulciuri oferite de către Focşani Mall, cărţi şi haine, oferite de Biblioteca Judeţeană Vrancea şi manuale oferite de Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea. Activitatea a fost încununată de laude şi emoţii pentru toti participanţii, atât pentru copilaşi cât şi pentru sponsori şi organizatori. Proiectul, intitulat simbolic „Un zâmbet al copiilor din Mărăşeşti”, reprezintă o încercare de a repune în drepturi „cartea” şi „biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi de a contribui la redescoperirea lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal. „Se doreşte, prin schimbul real de experienţă dintre participanţi, să-i convingem pe copii de valoarea culturală şi spirituală a cărţii, să-i determinăm să descopere şi să stimulăm cultivarea interesului pentru lectură, facilitarea integrării în mediul şcolar şi oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei”, ne-au declarat reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vrancea.
Cine este Cătălin Lupu?
Cătălin Lupu, iniţiatorul acestui proiect, este un tânăr care a fost ocrotit în sistemul de Protecţie al Copilului. De-a lungul timpului, el a desfăşurat mai multe campanii orientate către copii din centre, campania de ieri fiind cea de-a şasea de acest gen. Demersul său are o puternică motivaţie altruistă, el dedicandu-şi timpul în totalitate activităţilor de voluntariat. Povestea lui Cătălin începe la Odobeşti, unde acesta şi-a petrecut prima parte a vieţii. Dezinstituţionalizarea a însemnat pentru Cătălin un moment extrem de dificil însă acesta a decis să-şi ia viaţa în propriile mâni, demonstrând tuturor că se poate descurca prin forţe proprii. El a reuşit să câştige încrederea, simpatia şi aprecierea tuturor celor care l-au cunoscut, reuşind să mobilizeze mulţi oameni de bine în proiectele sale. Dincolo de bunurile materiale pe care Cătălin le-a oferit acestor tineri, cel mai de preţ dar îl reprezintă puterea exemplului său şi pozitivismul pe care îl transmite. Cătălin se simte legat de locul unde a trăit o parte din copilărie, însă în condiţii mult mai grele decât cele în care trăiesc copiii de acum. De aceea, de fiecare dată cand are ocazia, se întoarce plin de cadouri şi sfaturi în mijlocul copiilor asistaţi social. (Dana LEPĂDATU)