Întâlnire cu psihologul clinician şi psihoterapeut,Camelia Dragomirescu organizată de psihologul vrâncean Carmen Dobre
Sindromul burnout, boală a secolului XXI.
Dezvoltarea personală a depăşit de mult stadiul de a fi doar un moft al timpurilor noastre, devenind o necesitate pentru toţi cei care doresc să se dezvolte, nu doar în carieră, dar şi în viaţa personală. Psihologul vrâncean Carmen Dobre a organizat la finalul săptămânii trecute o întâlnire cu Camelia Dragomirescu, psiholog clinician şi psihoterapeut, care le-a vorbit celor prezenţi despre conceptul de burnout.
Sindromul burnout sau oboseala din compasiune
V-aţi simţit vreodată epuizat, psihic şi fizic? Ei bine, este foate posibil să fi suferit de sindromul burnout. Cunoscut în psihologie ca şi sindromul epuizării profesionale, burnout-ul apare de obicei la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii. Sindromul burnout se aseamănă cu depresia prin: tulburări de somn şi de digestie, senzaţia de epuizare şi de scădere a randamentului profesional, scăderea capacităţii de dialog şi de interacţiune cu cei din jur, senzaţia de goliciune sufletească şi că viaţa profesională invadează viaţa privată. Se mai numeşte şi oboseala din compasiune, deoarece lucrând cu alte persoane există riscul să preiei de la omul din faţa ta foate multă încărcătură emoţională. „Este cea mai tratată boală psihică şi mi-aş dori ca oamenii să conştientizeze că ei nu sunt bolnavi psihici, nu au nici depresie, nici anxietate, ci doar sunt copleşiţi de sarcini pe care şi le autoadministrează. Perfecţionismul este una din cauzele sindromului de burn-out, tendinţa de a pune presiune pe tine pentru a performa, a fi cel mai bun. Nivelul de satisfacţie pe care îl ai în familie şi în viaţa profesională te face să petreci timp mai mult într-o parte sau în cealaltă, în funcţie de satisfacţiile şi împlinirile pe care le ai. Dacă petreci mult timp la serviciu, te simţi vinovat că nu petreci mai mult timp acasă. Dacă stai mult acasă, nu ai realizări profesionale şi se crează dezechilibru în viaţa noastră”, spune psihologul Camelia Dragomirescu.
Pentru a ieşi din burnout nu există o reţetă perfectă şi nici un elixir miraculos. Important e ca persoana să autoconştientizeze problemele cu care se confruntă şi să decidă ce este mai bine pentru el. „Conştientizarea este primul pas în rezolvarea problemelor. Cînd reuşeşti să conştientizezi de ce vrei să stai mai mult într-o parte sau în acealaltă, ai şi resurse. Poţi să îţi faci o listă de priorităţi, să îţi dai seama ce vrei să faci mai mult sau mai puţin în viitor. Nu există o recomandare strictă, fiecare alege în funcţie de caracterul şi personalitatea sa. Dar trebuie mai întâi să vezi unde eşti, de ce eşti acolo şi mai apoi ce trebuie să faci ”, este de părere Camelia Dragomirescu.
Adolecenţii nu sunt feriţi de epuizare
Sindromul burnout poate să intervină încă din perioada adolescenţei, în decursul formării personalităţii. Poate fi vorba de exemplu de un copil care se suprasolicită la şcoală pentrui a-şi satisface părinţii şi vrea să ia numai 10, să fie olimpic, dar nu pentru că asta e ceea ce îşi doreşte el cu adevărat ci pentru că simte că aşa îşi poate mulţumi părinţii. „Astfel de elemente apar chiar şi de la clasele a VII-a, a VIII-a, însă, spre deosebire de vârsta adultă, la vârsta adolescenţei îţi permiţi să te superi şi să descarci o parte din tensiune pe cei de acasă, pe părinţi”, ne-a spus psihologul Camelia Dragomirescu.
Viaţa personală şi profesională separate
Participantele la curs au plecat inspirate de cele aflate şi mai ales, decise să facă schimbări importante în viaţa lor. „Am învăţat foarte multe lucruri despre cum să ne gestionăm viaţa personală şi cea de la serviciu, în sensul că ar trebui să existe un echilibru între cele două. Viaţa de familie este extrem de importantă, dar pentru femeile din ziua de azi şi cariera este importantă. De aceea trebuie să ştim să ne gestionam singure viaţa, astfel încât să putem avea succes şi în viaţa profesională. Ceea ce am învătat aici o să aplic în mod special la serviciu şi o să îmi gestionez timpul astfel încât stresul de la serviciu, care este inevitabil, să rămână acolo şi să merg la familie senină. Pentru acest lucru am decis să îmi iau o perioadă de tranziţie de jumătate de oră, o oră, pentru plimbat, relaxare, pentru că apoi începe cealaltă parte a vieţii noastre, viaţa de familia, cu toate problemele ei. Urmând aceste cursuri de dezvoltare personală am înţeles că este mai bine să gestionezi lucrurile într-un anumit fel, să ne autoinfluenţăm astfel încât să găsim mereu timp şi pentru propria persoană”, ne-a declarat Valentina, una dintre participantele la cursul de deyvoltare personală. (Dana LEPĂDATU)
