Politică

In Vrancea Protecţia Copilului intervine zilnic pentru cel puţin doi copi

Iulia Crețu
26 ian 2016 1490 vizualizări
Părinţii vrânceni au fost cei mai reclamaţi de copii lor la Telefonul Copiilor, în 2015, pentru abuzuri şi neglijenţă. O situaţie pe regiuni istorice arată că în Moldova şi în Muntenia, încă este vie practica “bătăii rupte din Rai” şi a zicerii potrivit căreia “unde dă mama, creşte”. Copiii şi adolescenţii au cerut sfaturile specialiştilor în probleme legate de relaţionarea cu părinţii alcoolici sau ce să facă în cazul în care vor să fugă de acasă. Situaţia este una extrem de îngrijorătoare, iar psihologii spun că părinţii trebuie să vorbească mai mult cu copiii.

Prin serviciul de intervenţie în regim de urgenţă, Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Vrancea a trebuit să intervină anul trecut de cel puţin două ori pe zi pentru a soluţiona situaţia unui copil în dificultate, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Daniela Nicolaş, directorul general al DGASPC. În Vrancea, 774 de copii au avut nevoie anul trecut de intervenţia autorităţilor pentru protecţia copilului. Au fost instituite măsuri de protecţie, prin plasament în regim de urgenţă, fie prin plasament într-una din structurile rezidenţiale ale Protecţiei Copilului sau a unui asistent maternal.  Cele mai multe situaţii de acest fel au fost constatate în mediul rural, dar nici oraşul nu duce lipsă de violenţă.
 

660 de copii abuzaţi şi abandonaţi
 

Cele mai multe situaţii de neglijenţă şi violenţă în familie se întâlnesc în familiile monoparentale, în familiile aflate în pragul sărăciei extreme, în rândul celor care trăiesc în concubinaj sau ai căror membri au fost fost la rândul copii abuzaţi sau au beneficiat de măsuri de protecţie. De asemenea, pentru 573 de copii s-a făcut prevenţie şi au rămas în familia  naturală. Acestora li s-au oferit servicii de suport şi de sprijin, fie prin SPLAS-ul local, fie prin participarea la şedinţe de consiliere psihologică, individual sau împreună cu familia. În Vrancea, 300 de asistenţi maternali îngrijesc fiecare între doi şi patru copii cu probleme, potrivit celor de la DGASPC. În total, 660 de copii se află în asistenţă maternală la nivelul întregului judeţ pentru că s-au aflat în dificultate. “În ultimii ani, opinia publică a conştientizat că numai împreună vom putea aduce binele în viaţa copiilor şi vom putea înlătura cutumele sau metehnele cu care noi am pornit în viaţă, copii fiind, de genul “Bătaia e ruptă din rai”. Bătaia nu este o soluţie, nu este o alternativă, ba dimpotrivă este aducătoare de tulburări în viaţa copiilor, de frustrări, poate duce până la sentimentaul de vinovăţie a unui copil şi la pierderea încrederii în sine”, ne-a declarat Daniela Nicolaş (foto dreapta). Directorul de la Protecţia Copilului a făcut un apel la presă, dar şi la întreaga comunitate de a da o mână de ajutor autorităţilor în soluţionarea cazurilor de abuz ori neglijenţă asupra minorilor .

Protecţia Copilului: patru abuzuri sexuale confirmate în Vrancea

Anul trecut, Protecţia Copilului a raportat 774 de cazuri în Vrancea, de copii neglijaţi sau abuzaţi sexual în care s-a intervenit pentru binele celor mici 

Peste 105.000 de apeluri au fost primite la numărul 116.111, cunoscut ca Telefonul Copiilor. Aproape jumătate din aceste apeluri au semnalat abuzuri asupra minorilor şi bătăi în familie. Potrivit unor date ale DGASPC, anul trecut, în Vrancea s-au înregistrat 774 de cazuri de abuz asupra copiilor. Statistica arată că în patru cazuri a fost vorba despre abuzuri sexuale, iar restul au fost cazuri confirmate de neglijenţă asupra celor mici din partea celor care i-au adus pe lume. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, cele mai multe abuzuri s-au produs în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani şi cei cu vârste curprinse între 3 şi 6 ani. Cele mai puţine abuzuri la minori s-au întâlnit în cazul copiilor cu vârsta mai mică de un an. De asemenea, o statistică a Asociaţia Telefonului Copilului, susţine că numărul cazurilor de bullying (n.r. agresiuni, ameninţări) a crescut de 20 de ori, în 2015.

Lacrimile copiilor, la fel de multe la oraş, dar şi la sat

Cele mai multe apeluri la telefonul Copilului au venit din mediul urban, 42,48%. Însă, nici cazurile semnalate de copiii din mediul rural nu sunt puţine, ele însumând 39,38%, diferenţa de cazuri fiind apelanţi care n-au vrut să spună de unde provin. Cele mai multe apeluri au fost înregistrate din Moldova (29,7%), urmată de Muntenia (21,13%), Transilvania (10,03%), Bucureşti (9,79%), Oltenia (9,62%), Dobrogea (3,43%) şi Banat (2,52%). Când vine vorba despre o situaţie pe judeţe, cei de la Asociaţia Telefonului Copilului anunţă că cele mai multe cazuri de reclamaţii ale abuzurilor la care sunt supuşi copiii au fost înregistrate în judeţul Vrancea. Număr mare de cazuri s-au semnalat şi în Teleorman, Dolj, Vaslui, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Olt, Bacău şi Iaşi.

Copiii plâng la telefon că sunt depresivi, singuri şi nefericiţi

Asociaţia spune că s-au dublat solicitările de ajutor din partea băieţilor, înregistrându-se 1.094 cazuri, în care s-au semnalat abuzuri de tip bullying (48,9%) şi a fost solicitată consiliere psihologică (42,14%) privind probleme sentimentale, criză de identitate, nevoia de comunicare şi relaţionare cu părinţii, relaţii de prietenie. “Asociaţia Telefonul Copilului atrage atenţia asupra faptului că tot mai mulţi copii şi adolescenţi care au apelat 116 111 anul trecut s-au confruntat cu probleme de natură psihologică. Comparativ cu anul 2014, numărul solicitărilor de consiliere psihologică s-a dublat, iar cele mai frecvente stări emoţionale în care copiii au solicitat sprijinul specialiştilor noştri au fost: depresia, amăgirea, izolarea, stima scăzută, singurătatea, nefericirea în sânul familiei, frica, panica, stări cu efecte devastatoare asupra sănătăţii psihice a copiilor. Este esenţial să încurajăm copiii să vorbească despre problemele cu care se confruntă, despre maniera în care familia, societatea şi tehnologia le influenţează vieţile”, a declarat Cătălina Surcel, directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

Copiii şi adolescenţii au reclamat că îndură bătăi şi neglijare

Din numărul total al apelurilor primite de la copii, aproape 8.000 au fost cazuri care au necesitat intervenţia şi monitorizarea specialiştilor Asociaţiei, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor locale abilitate, în speţă Protecţia Copilului. Copiii care au sunat pentru ajutor au reclamat bătăi şi abuzuri. Formele cele mai grave semnalate de cei mici au fost: molestare fizică (40,71 la sută), neglijare (31,65 la sută) şi abuz emoţional (11,25 la sută). În 2015 a crescut şi numărul cazurilor în care s-a făcut consiliere psihologică, în urma unor situaţii de bullying şi probleme ale adolescenţei legate de crize sentimentale, de identitate, manifestarea sentimentelor de excludere şi dificultate în relaţionare. Cele mai multe astfel de situaţii (73,66%) au fost raportate de fete, peste 40% dintre ele având între 16 şi 18 ani.

Telefonul Copilului, 116.111, este gratuit

Ajutor s-a cerut nu numai prin apel telefonic, dar şi on-line, la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro, unde au fost primite 1.165 de solicitări de consiliere psihologică, 90% de la preadolescenţi şi adolescenţi, iar 10% de la părinţi. Printre altele, copiii au vrut să afle părerea specialiştilor despre cum pot gestiona relaţia cu părinţii alcoolici, temeri legate de plecarea de acasă şi au semnalat abuzuri emoţionale şi sexuale.
116.111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom România. Numărul 116.111 poate fi apelat gratuit în reţeaua Telekom. (Iulia CREŢU, Dana LEPĂDATU)




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.