Nasterea Sfîntului Ioan si Dragaica
Sinonima cu debutul secerisului, Nasterea Sfîntului Ioan Botezatorul este o sarbatoare care s-a atasat din timpuri imemoriale de/peste vechile ritualuri agrare, practicate de populatiile de la nord si de la sud de Dunare
Fara sa le anuleze, cum s-a intimplat in cadrul altor sarbatori precrestine, Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul a reusit sa aduca pina in zilele noastre o seama de practici care si-au pierdut caracterul religios, raminind doar elementul folcloric. 24 iunie este pentru regiunile de cimpie din Romania un eveniment important, situat simbolic linga solstitiul de vara, asa cum si Ioan Botezatorul s-a nascut, simbolic, intre doua lumi, cea veche, din care este ultimul mare profet si cea noua, in care este primul proroc, Inainte Mergator si Botezatorul Fiului. Cunoscuta mai ales cu numele de Dragaica, iar in unele zone ale tarii ca Sinzienele, sarbatoarea de astazi era odinioara una a exuberantei si frumusetii. Fecioarele impleteau coronite din sinziene, feminitatea si fertilitatea aveau valoare sacra, feciorii umblau noaptea cu "faclii de Sinziene" purificatoare, iar dupa slujba toata suflarea satului mergea la tirgurile de Sinziene care aveau loc in toate colturile tarii. Astazi, din aceasta frumoasa sarbatoare, in care omul intra in osmoza cu natura, au ramas doar sinzienele, triste, prafuite, solitare pe cimpuri si doua-trei tirguri, ici, colo. Doar citeva pinze celebre mai pastreaza imaginea alaiului cu Dragaica imbracata in mireasca si dansul quasireligios al Dragaicii, in care gesturile si imbracamintea aveau incarcatura magica, iar scopul era imbunarea Spiritelor, obtinerea de recolte bogate pentru lumea de aici si pace pentru lumea de dincolo. (Valentin MUSCA)
Text republicat din 24iun 2011
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
