Sute de metri liniari de documente asteaptă la legătorie
Arhivele Nationale ale Romaniei aniversează astăzi 174 de ani de la infiintarea acestor asezăminte in Tara romanească (1831) si Moldova (1832). La 31 octombrie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unire a Directiilor Arhivelor Statului din Bucuresti si Iasi. Pentru că actualul teritoriu administrativ al Vrancei este o creatie relativ tirzie (1968), localitătile Vrancei apartinind sute de ani, la două entităti statale si la mai multe unităti administrative, Vrancea nu a putut avea o institutie de sine
stătătoare. Documentele din acest colt de Romanie au fost risipite ani in sir prin judetele vecine (Birlad, Galati, etc). Si astăzi, multe din aceste documente se află in alte orase. Directa Judeteană Vrancea a Arhivelor Nationale a luat fiintă in 1951 sub numele de Sectia Regională a Arhivelor Statului Putna. Primul director al acestei institutii a fost Constantin Gonceariu. După ce a locuit prin spatii insalubre, fără să desfăsoare o activitate propriu-zisă, din 1977, Directia Judeteană Vrancea a Arhivelor Nationale se găseste in clădirea pe care o ocupă astăzi (fostul Liceu "Unirea").
Documente inaccesibile
La 54 de ani de la infiintare, cei care lucreaza la Directa Judeteană a Arhivelor Nationale se vaita de lipsa conditiilor de lucru. "Din lipsa unor mijloace moderne de copertare, intretinere, fisare, etc a documentelor, sintem, nu o dată, in postura să refuzăm cererile cercetătorilor, pentru că documentele nu pot fi consultate la sală. în principal documente din "Fondurile Prefecturii Putna" si ale "Primăriei Focsani", fonduri ce au fost microfilmate la Bucuresti pentru Fondul de Asigurare si asteaptă la legătorie. De fapt ducem lipsa unei legătorii moderne. Avem un singur legător care, in cel mai fericit caz, leagă două documente pe zi. Or, sint sute de metri liniari de documente care asteaptă. Ca element pozitiv, o realizare importantă din acest an este infiintarea Filialei Panciu a Arhivelor Nationale, unde vor lucra două persoane si vor asigura un serviciu de calitate pentru Panciu si localitătile invecinate. Credem că Inspectoratul de Politie Vrancea ne va acorda sprijinul promis si vom putea amenaja cit mai repede Filiala Panciu", ne-a mai spus directorul Petre Obodariu. Desi este un fel de cenusăreasă a Ministerului Administratiei si Internelor si reprezintă, din punct de vedere institutional, una din ultimile institutii cu aere de cazarmă din viata culturală din Romania, importanta acesteia este capitală. Numai datorită muncii acestor functionari s-a reusit descoperirea de documente vechi de zeci de ani pentru ca unii să-si poată revendica proprietătile confiscate abuziv de comunisti sau recalcula pensiile. Cit timp Arhivele Nationale păstrează imaginea comunistă de cazarmă de oras sovietic, cu gardieni, si nu imaginea unui templu al documentelor, există putine sanse ca totalitatea celor peste 3000 de metri liniari de arhivă să ajungă pe masa cercetătorilor, pentru că prioritătile ministerului sint altele decit demersurile unei institutii de cultură.
Arhivele Nationale pe scurt
Primul director al Arhivelor Nationale a fost Iordache Rasti (1831-1837). Printre sustinătorii acestei institutii s-a aflat si poetul Grigore Alexandrescu, fost sef al Vămii din Focsani. Sub directoratul lui Patrache Teulescu (1859-1862) s-a editat prima publicatie a Arhivelor din Romania, "Documente istorice". După Unirea Principatelor, in 1862, s-a unificat si institutia arhivelor, primul director fiind Grigore Bengescu(1862-1864). în timpul directoratului lui Constantin Moisil s-a infiintat Scoala de
Arhivistică si "Revista Arhivelor". Pină in 1984 Arhivele Nationale au fost găzduite de Mănăstirea Mihai-Vodă din Bucuresti. în timpul comunistilor arhivele au fost militarizate si cercetarea documentelor era un lucru anevoios. După 1989 au fost demilitarizate, dar au rămas in continuare in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
