Tudor Vornicu, moment aniversar
Pe 29 ianuarie 1926 s-a nascut in satul de razesi Anghelesti de pe Valea Domositei cel care va deveni intre anii "â„¢60 "" "â„¢80, Leon Zitrone al Televiziunii Romane. Este vorba despre Tudor Vornicu, primul mare jurnalist de televiziune din Romania, de numele caruia se leaga modernizarea Televiziunii Romane si debutul unor emisiuni si manifestari artistice care au rezistat si dupa disparitia sa, daca ar fi sa amintim doar infiintarea Festivalului «Cerbul de Aur». Personalitate controversata, ca si epoca in care a trait, acuzat ca ar fi lucrat pentru serviciile de spionaj romanesti pe vremea cit a stat la Paris, Tudor Vornicu a avut o cariera fulminanta. In numai citiva ani a trecut de la comentator sportiv la Radio, gazetar la «Scinteia» si «Sportul popular» cu Max Banus si Emanoil Valeriu, la atasat cultural la Ambasada Romana din Paris si corespondent pentru Agerpress in 1960. Din aceasta postura de invidiat a participat la marile festivaluri internationale, a fost trimis special la faimosul «Proces Eichmann» de la Ierusalem in 1961, a comentat Olimpiadele de la Roma si Melbourne (descrise de autor in doua carti) si a realizat contacte cu nume mari ale lumii artistice si culturale occidentale. Chemat in tara in 1965, a fost numit director de programe la TVR si a reusit sa scoata televiziunea din epoca primitiva a anilor 50 si sa o introduca in rindul televiziunilor europene, dupa model francez. Sansa sa s-a numit «dezghetul», deschiderea de care a beneficiat Romania intre 1965-1970, care a facut ca pentru jumatate de deceniu oamenii din televiziune sa ia contact cu mass-media Occidentala. Instrument de manipulare a maselor, utilizat de comunisti fara menajament, Televiziunea Romana a fost ani buni si unul din putinele canale de informare si divertisment, gratie emisiunilor fondate de Tudor Vornicu, din care amintim : De la A la "¦ Infinit, Mozaic duminical, Fotograme din realitate, Album duminical, Post Meridian, Metamorfoze, Contrapunct. Cit despre viata sa, aceasta poate oricind face subiectul unui film de succes. Tatal era descendentul unei familii cu inclinatii spre stinga interbelica, dar nu comunista (pentru care familia sa a fost deportata in Delta in anii 30), iar dinspre mama se tragea din familia unui refugiat catar din Piemontul Italiei, Guido Gianetti. Din 2008, Casa de Cultura din Adjud poarta numele sau si tot in 2008 a fost publicata prima biografie autorizata (Annie Musca, «Tudor Vornicu», Ed. Terra, Focsani). Pina la urma, Tudor Vornicu a fost victima propriului sau succes, fiind practic expulzat din televiziune pentru ca figura sa devenise prea populara, decedind la scurt timp, in aprilie 1989. (Valentin MUSCA)