Educație

Cuviosul Gheorghe de la Cernica

Valentin Muscă
2 dec 2008 444 vizualizări
Este duhovnicul care a adus isihasmul de sorginte vasiliano-paisiana in manastirile din jurul Bucurestilor Ardelean din Salistea Sibiului, Gheorghe de la Cernica a fost unul din cei mai mari duhovnici romani transilvaneni stabiliti in Tara Romaneasca

Ucenic al Cuviosului Paisie Velicikovschi, de la care a primit rasa calugareasca in 1752 la Muntele Athos, Cuviosul Gheorghe s-a aflat alaturi de staretul sau pentru putin timp si la Manastirea Varzaresti din Vrancea de astazi. De aici a mers la Manastirea Dragomirna, iar cind austriecii au alipit Bucovina, in 1775, Cuviosul Gheorghe si-a urmat parintele spiritual la manastirile Secu si Neamt. In 1881 este numit staret la Manastirea Cernica de linga Bucuresti, unde a instaurat rinduiala paisiana a Rugaciunii inimii si a robotei la traducerea si tiparirea cartilor sfinte. Prin numirea Cuviosului Gheorghe, staret la Cernica, intreaga traditie isihasta mostenita prin filiera paisiana de la Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a ajuns in salba de manastiri din jurul Bucurestilor. Dupa modelul Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, care realizase in jurul schitului de aici o adevarata confederatie de asezaminte monahale, Cuviosul de la Cernica a transformat manastirea intr-un centru spiritual al monahismului dimbovitean, avind in ascultare buna parte din schiturile si manastirile din jurul capitalei Tarii Romanesti. A trecut la cele vesnice in 1806, fiind considerat inca din acei ani in rind cu cetele sfintilor, iar in 2005, Sfintul Sinod al BOR l-a trecut in rindul sfintilor. (Valentin MUSCA)


Preotul Bobulescu, omagiat de Academia Romana


Aproape necunoscut in Vrancea, preotul Constantin Bobulescu a fost omagiat saptamina trecuta de cel mai inalt for stiintific al tarii, respectiv Academia Romana. Autor a peste 70 de lucrari de istorie, preotul Bobulescu a trait intre anii 1882 - 1958 si a daruit Podgoriei Panciu lucrarea "Schita istorica asupra satelor Crucea de Sus si Crucea de Jos, cu bisericile lor cum si asupra schiturilor Brazi si Musinoaele din judetul Putna", editata de pr. Teodor Antohe, parohul bisericii "Sfintul Nicolae "" Selari" din Bucuresti, Bucuresti, 1926. Editorul era originar din zona Panciului si este ctitorul uneia din cele doua foste lacasuri de cult ale Schitului Sf. Ioan de la Panciu, cazute la cutremurul din 1940. (V. M.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.