Pe urmele lui Simion Mehedinti la Focsani si Soveja
"Spiritul tutelar al Vrancei", savantul Simion Mehedinti, a fost aniversat la sfirsitul saptaminii de Asociatia care-i poarta numele, in cadrul manifestarii anuale «Zilele Simion Mehedinti». 140 de ani de la nasterea fondatorului Scolii romane de geografie au fost marcati prin mai multe evenimente. Astfel, simbata, la Casa Corpului Didactic Focsani, a fost lansata lucrarea inedita, «Ethnos. O introducere in studiul omenirii» (Focsani, 2008), prezentata de filosoful Gheorghita Geana, si el originar din Soveja. "Prin comparatie cu Alexander von Humboldt, care a scris celebra lucrare «Cosmos», Simion Mehedinti a redactat inegalabila «Terra», prin care a readus geografia la obiectul de studiu initial. «Ethnosul» trebuie vazut si inteles in contextul gindirii generale a lui Simion Mehedinti, care veda geografia in strinsa legatura cu etnografia, acesta fiind ultimul mare profesor de geografie si etnografie", a spus filosoful in prezentare. A urmat sesiunea de comunicari stiintifice, care s-a deschis cu un cuvint din partea Academiei Romane, prezentat de prof. Mircea Buza. "Imediat dupa 1989, Academia Romana l-a repus in drepturi pe cel mai mare georgraf roman, a fost instituit un premiu al Academiei cu numele Simion Mehedinti si s-a instituit o Fundatie cu numele savantului", a spus, printre altele, prof. Mircea Buza. Interventie interesanta a avut prof. Ion Coja de la Universitatea din Bucuresti, care a dat o explicatie insolita originei "Mioritei", spunind ca la origine ar fi un colind.
A fost coleg de suferinta cu Ion Diaconu
Partea sentimentala a evenimentului a fost reprezentata prin participarea Simonei Mehedinti, nepoata geografului si a profesoarei Paula Diaconu-Balan, fiica si legatarul testamentar al etnografului Ion Diaconu. «Asa cum a dorit tatal meu, la 25 de ani de la moartea sa, in 2009, va fi publicata corespondenta sa, printre care se afla scrisori memorabile cu Simion Mehedinti, dintr-o epoca in care cultura Vrancei era condusa de politruci, iar Ion Diaconu si Simion Mehedinti erau marginalizati», a spus prof. Paula Diaconu-Balan. Au mai sustinut comunicari profesorii Ilie Moise de la Universitatea «Lucian Blaga», Ion Coja si Serban Dragomirescu de la Universitatea Bucuresti si Gheorghita Geana de la Institutul de Antropologie «Francisc Rainer» al Academiei Romane. De la Focsani, invitatii au mers la Soveja, unde au participat la un colocviu si la lansarea revistei «La noi"¦», editata de prof. Constantin Macarie si Fundatia «Simion Mehedinti "" Miorita» din Soveja. A doua zi, un parastas la mormintul savantului, organizat de preotul Georgica Nechifor, a pus punct «Zilelor Simion Mehedinti», editia 2008. «Toata viata, Simion Mehedinti a dorit sa-i fie asociat numele cu Soveja. De aceea, a fost adus si inhumat aici, la biserica Nasterii Domnului a fostei Manastiri Soveja, linga mormintele parintilor sai. Ma intristeaza ca nu prea vad tineri la aceasta manifestare", ne-a spus Simona Mehedinti, nepoata savantului, care si-a amintit de copilaria petrecuta pe la casele Mehedintilor din Jaristea si Patesti, dar si momente triste din Bucurestii anilor "â„¢50-"Ëœ60. Marii absenti au fost tinerii, elevii, studentii, chiar si profesorii de geografie. Cu exceptia prof. Stefan Chipaila, inspector de specialitate, a profesorilor Alexandra Tataru si Nicolae Damian, nu a mai fost prezent nici un profesor de specialitate, acestia fiind plecati intr-o excursie pe Valea Prahovei, desi in sala erau citiva din cei mai importanti geografi din Romania. (Valentin MUSCA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
