Lia și Adrian Bătrâna, ”Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți”
Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei (Piatra-Neamț, 2012). Un volum cât o Evanghelie, care sintetizează rezultatele a 35 de ani de cercetări. Publicat la Piatra Neamț și lansat în cadrul unui simpozion național, volumul marchează o epocă în cercetarea românească, prin colaborarea dintre istorici, arheologi, antropologi, arhitecți și biologi. Rezultatul este un volum care nu încetează să fascineze prin lămuririle pe care autorii le-au adus perioadei de început a istoriei Moldovei. Cei doi au demonstrat cu argumente arheologice și din domeniul paleontologiei că prima necropolă domnească a Moldovei a fost Biserica de lemn din Rădăuți, în care a fost înmormântat Bogdan I. Peste acesta a fost ridicată de Petru I, biserica de zid, pe care o vedem astăzi, devenită a doua necropolă domnească a Moldovei, iar legătura dintre primele dinastii le-a făcut o femeie.
Paleogenetica în sprijinul arheologiei românești
Soții Lia și Adrian Bătrâna, prin aplicarea în premieră a analizei ADN la osemintele din prima și a doua Biserică Domnească din Rădăuți, au reușit să demonstreze că voievodul Bogdan I, primul întemeietor al Moldovei, și fiul său Lațcu, au fost cu adevărat reprezentanții dinastiei maramureșene, iar voievodul moldovean Costea și fiii săi Petru I și Roman erau dinastia locală rădăuțeană, unde a luat ființă prima curte domnească a Moldovei. Schimbarea dinastiei s-a produs prin ”sânge domnesc”, mai precis prin căsătoria Margaretei-Mușata, sora lui Lațcu, fiica lui Bogdan I, cu voievodul rădăuțean Costea. În acest fel, domnia a trecut de la familia maramureșeană la familia moldovenească, prin intermediul Margaretei-Mușata, care a deschis drumul dinastiei Mușatinilor. A trebuit să treacă secole ca știința să poată veni în sprijinul istoricilor, și prin studiul ADN și expertiza antropologică a osemenitelor să fie completate aceste informații în cărțile de istorie. Ce are Piatra Neamț și nu are Focșaniul? De ce a putut apărea o asemenea lucrare în Neamț și nu în Vrancea? Întrebări retorice, care țin de competențe și priorități, de educație și bun simț, de civilizație și normalitate. La noi, prioritate la tipar au volumele de maculatură monografică, publicate sistematic de 27 de ani, care au batjocorit istoria Vrancei prin compilațiile și plagiatul grosier, finanțate de consiliile locale și primăriile din județ.
Foto: Arheologul Adrian Bătrâna. Pe fundal, Biserica ”Sf. Nicolae” din Rădăuți (foto: https://www.monitorulsv.ro)
Lia Bătrâna, nepoata fostului primar Manea Băiatu
Este bine de amintit că autorii au puternice legături cu județul nostru. Lia Bătrâna este nepoata fostului primar odobeștean Manea Băiatu, iar Adrian Bătrâna a efectuat cercetările arheologice la Biserica ”Sf. Apostoli” Cazaclii din Odobești, pentru a fi introdusă în 2008 pe Lista Monumetelor Istorice. Pornind de la aceste informații, cu un pic de șansă, volumul ar putea fi lansat și la Casa de Cultură din Odobești pentru că o asemenea lucrare merită să fie cunoscută și de vrânceni. Până atunci lucrarea poate fi citită la Biblioteca Publică din Odobești. (Valentin MUSCĂ)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
