Educație

Mărirea şi decăderea unui conac: Concert exclusivist la Conacul Ghyka de la Coteşti

Silvia Vrînceanu Nichita
5 sep 2014 6912 vizualizări
La 65 ani de la naţionalizare, conacul de la Coteşti îşi redeschide porţile pentru oaspeţi de seamă, care vor asista la un concert de muzică simfonică u transformat în sediu de IAS de către comunişti, conacul a aparţinut unui celebru om politic liberal, Mihai Orleanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, ce avea să îl dea drept dotă fiicei sale, căsătorită cu un academician şi Ministru al Înzestrării Armatei în vremea lui Carol II u conacul iese din praful istoriei şi va găzdui un concert inedit pe 13 septembrie u la o aruncătură de băţ, o altă casă la fel de frumoasă are o soartă tristă

Un eveniment de excepţie este programat să aibă loc în Vrancea, într-un conac boieresc refăcut după retrocedare. Iubitorii de muzică de cameră îşi dau întâlnire sâmbătă, 13 septembrie, la Conacul Ghyka din Coteşti, pentru un program muzical compus din piese de W. A. Mozart, J. M. Leclair, F. Bridge, A. Dvořák şi G. Enescu. Evenimentul face parte din Circuitul SoNoRo Conac 2014, un program cultural care programează trei concerte în luna septembrie, la Coteşti, în Vrancea, în Biserica Neagră din Braşov, şi la Casa Monteoru din Bucureşti. Popasul muzical vrancean are loc la Conacul Ghyka din Coteşti, situat chiar în faţa primăriei, sâmbătă, 13 septembrie, de la ora 16. Din program: Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) - Duet pentru vioară şi violă în sol major, KV 423; Jean Marie Leclair (1697-1764) - Sonată pentru două viole în la major, op. 12, nr. 2; Frank Bridge (1879-1941) - Lament pentru două viole, H.117; Antonín Dvořák (1841-1904) - Terzetto pentru două viori şi violă în do major, op. 74; George Enescu (1881-1955) - Lăutarul pentru violă solo. Programul va fi susţinut de muzicienii Radu Dunca (vioară), Răzvan Popovici (violă) şi Christian Naş (violă). Accesul la concerte se face numai pe bază de invitaţie sau rezervare la: mariaclara@sonoro.ro sau 0741.190.470, detalii putand fi obţinute de pe site-ul http://conac.sonoro.ro, după cum anunţă organizatorii.


Istoria Conacului Ghyka
 

Cu o istorie de sute de ani şi cu proprietari celebri, conacul de la Coteşti se află într-un amplu proces de restaurare

În 1471, pentru meritele sale, căpitanul Stan Cotea, cel care avea să întemeieze satul Coteşti, primeşte de la Radu cel Frumos o proprietate care se întindea «de la hotarul Cârligelor până la hotarul Goleştilor şi Urechestilor». Căpitanul a fondat satul Coteşti, unde şi-a construit şi reşedinţa. Secole la rând, descendenţii lui au trăit în acest conac. La finele sec XIX, conacul a fost cumpărat de Mihai Orleanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi celebru om politic liberal, ce avea să îl dea drept dotă fiicei sale, Valentina, căsătorită în 1923 cu Victor Slăvescu, academician şi Ministru al Înzestrării Armatei în vremea lui Carol II. Victor Slăvescu a dezvoltat moşia Coteşti, adăugând un teren de tenis, o cramă, o distilerie pentru ţuică şi un poligon de tir. În 1949, conacul a fost naţionalizat, devenind sediul IAS Coteşti. "În 1998, domeniul a fost redobândit în instanţă de descendenţii lui Victor Slăvescu. Începând cu anul 2007, conacul a devenit proprietatea lui Mihai Ghyka, strănepotul lui Mihai Orleanu, care a întreprins ample lucrări de refacere şi restaurare a clădirii principale. După fotografii de familie, au fost refăcute întocmai gardul de piatră de râu şi poarta de intrare în parcul de castani, scara de acces la cramă, unde se regăsesc fundaţiile casei puse de Căpitanul Stan Cotea la 1472. La 65 ani de la naţionalizare, cu prilejul Concertului Sonoro Conac, conacul din Coteşti îşi redeschide porţile pentru oaspeţi de seamă", se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Sonoro, cea care a pus bazele proiectului prin care se doreşte asocierea muzicii cu opere arhitecturale emblematice din România.


Muzica de cameră se întoarce în istorie


Prin Circuitul SoNoRo Conac 2014, iniţiatorii vor să sprijine patrimoniul şi resursele culturale extraordinare ale României. În 2013 şi 2014, SoNoRo Conac a desfăşurat o serie de 20 de concerte în clădiri de patrimoniu din toată ţara. "SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spaţiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural şi BRD - Groupe Société Générale şi al Ordinului Arhitecţilor din România. (Silvia VRÎNCEANU)

Casa Dragosloveni, pe nedrept uitată

 


Dacă frumosul conac Ghyka de la Coteşti a fost salvat de la distrugere, la doi paşi, în satul Dragosloveni, stă încă semeaţă o casă cel puţin la fel de frumoasă, pe nedrept uitată, deşi se afla într- o poziţie geografică splendidă. De la ferestrele ei se pot vedea Mănăstirea Recea, Valea Rîmnei şi statuia lui Suvorov. Casa a fost restituită moştenitorilor foştilor proprietari, după cum ne-au spus oficialii primăriei Dumbrăveni, şi a fost lăsată în uitare. Nicio plăcuţă nu aminteşte de frumoasa sa istorie. Imobilul i-a aparţinut tot unui liberal, un moşier expropiat pe nume Alexandru Zamfirescu, fost preşedinte al organizaţiei locale a PNL, deputat, senator şi prefect. După 1948 şi aceastăconstrucţie a fost confiscată de comunişti şi transformată în sediu pentru MAT-ul din localitate, preluat prin privatizare de Vincon. Ultima persoană care s-a interesat de casă ar fi o anume Raluca Kordalis din Bucureşti. Istoricul Florin Dîrdală, cercetător la Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului, atrage atenţia că boierul Alexandru Zamfirescu nu trebuie confundat cu Al  D. Zamfirescu, fiul lui Duiliu Zamfirescu şi diplomatul abil al Romaniei în Brazilia, mana dreaptă a lui Nicolae Titulescu. Este vorba de un alt Al I Zamfirescu, niciun fel de rudă cu vestitul scriitor, un avocat interesant al vremurilor vechi, liberal convins, după cum este prezentat pe blogul RETRO-RÂMNIC, susţinut de Răzvan Theo Chirac, profesor de georgrafie în oraşul Ramnicu Sărat. Profesorul spune că Alexandru I. Zamfirescu era un călător neobosit, un aristocrat rafinat şi îndrăgostit de trecut. "Alexandru I. Zamfirescu sau conu’ Alecu, cum îi ziceau ţăranii de pe moşie, a fost un om cu multe calităţi, cu gust pentru literatură, muzică şi arte plastice. Ion Gane îl numea – în anii ’30 – „cel mai mare colecţionar din judeţul Râmnicu Sărat”. Conu’ Alecu călătorea într-un Ford vişiniu pe care, atunci când drumurile nu-i mai permiteau accesul, îl înlocuia cu un cal de Râmnic, mult încercat pe potecile rătăcitoare ale munţilor. I se alăturau prieteni ca Al. Vlahuţă, Barbu Şt. Delavrancea, Gala Galaction, Menelas Chircu. În tinereţe a fost avocat la Dumitreşti. Pleda fără onorariu când apăra ţărani nevoiaşi. A fost stăpânul moşiei Biceştii de Jos, până la naţionalizarea din 1948. Fotograf pasionat, boierul Zamfirescu ne-a lăsat imagini cu biserici, case, drumuri şi oameni de odinioară, imagini surprinse în drumeţiile sale de-a lungul şi de-a latul judeţului Râmnicu Sărat ", se arată în materialul publicat pe blogul chirac.wordpress.com. Ce bine ar fi dacă şi această elegantă clădire ar trezi interesul unor oameni la fel de inimoşi ca cei care au scos din ruină conacul de la Coteşti. (S. V.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.