Informații și fotografii inedite despre cercetările efectuate în urmă cu 96 de ani la Nereju, în munții Vrancei, de sociologul Dimitrie Gusti
Grup de credincioși stând jos în curtea bisericii. Toți sunt îmbrăcați în port popular de sărbătoare. Imaginea pare să fie luată în ziua de Paști. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Pod din lemn care traversează râul Zăbala. Pe fundal se vede turla bisericii din sat. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Mască folosită la ritualul de înmormântare de la Nereju când, în ultima seară de priveghi al mortului, veneau mascații considerându-se că sunt sufletele strămoșilor care vin să ia sufletul mortului. Materialul din care este făcută masca este tabla; este ornamentată cu ciucuri din lână. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Monografiști la masă, în timpul cercetării monografice de la Nereju, jud. Vrancea (1927).Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Imaginea prezintă o înmormântare în comuna de munte Nereju, Vrancea. Cortegiul funerar, în drum spre cimitir, are în frunte crucea pe care este scris numele defunctului, praporii și sfeșnicul de la biserică. Urmează masa cu copturile tradiționale pentru acest moment, preoții, rudele care înconjoară sicriul cu trupul neînsuflețit, vecinii și cunoscuții, în haine cernite, cu ochii în lacrimi. Înmormântarea este un eveniment important din viața omului la care participă întraga obște a satului.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Deplasarea între localități se făcea pe vremuri cu ajutorul cailor care purtau desăgile pline.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Privegherea mortului, la Nereju După ce își dădea ultima suflare, mortul era spălat și îmbrăcat cu hainele pe care, de obicei, le avea pregătite din timp. Era apoi așezat într-un sicriu confecționat de tâmplarii din sat, din scândură de brad, acoperit cu țesături de lână lucrate în gospodărie. Pe piept i se așeza o icoană de dimensiuni mici pe care se punea "toiagul" (lumânarea de ceară lungă cât măsura omului). Cei care veneau la priveghi puneau flori în sicriu. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Echipieri, Nereju, Vrancea (1938-1939) Imaginea prezintă echipieri, îmbrăcați în uniformele gri ale Serviciului social, veniți în campanie de cercetare în comuna de munte Nereju, Vrancea. Plecând de la materialele culese de monografiști în 1927, unele dintre ele publicate, în intervalul 15 iulie-15 septembrie 1938 H.H.Stahl și o echipă de opt specialiști (Gh. Serafim, Ion Gh. Filip, C. Brăiloiu, C. Bugeanu. Victor Tufescu, Ion Butură, ing. Petre Stănculescu, dr. D. C. Georgescu, C. Ștefănescu) reiau cercetările la Nereju pentru întocmirea unei monografii. Materialele, completate în prima parte a anului 1938, vor sta la baza lucrării “Nerej, un village d’un région archïéque” care s-a publicat în vederea prezentării la Congresul Internațional de Sociologie de la București din toamna anului 1939. Clișeele au fost conservate în anul 2005 de specialiști ai Arhivei Naționale de Filme a României cu concursul Programului Departamentului de Stat al SUA, prin "Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Patrimoniului Cultural".Fotograf:
Grup de femei din Nereju, fotografiate în 1927, în port popular de sărbătoare. Toate poartă pe cap ștergare și marame de culoare deschisă.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Un măgar-putere.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Potret de vrânceancă harnică aflată la secerat.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Măgărușii erau utilizați în trecut nu doar pentru a căra diferite bagaje ci și pentru a-i transprota pe copii pe distanțe mai lungi. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Hărnicie. O femeie țese la aer curat, pe prispa casei, Nereju, jud. Vrancea (1927).Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Radu Dudu - secretarul comunei (Nereju 1927), îmbrăcat în port popular de muncă, cu pălărie și vestă. De gât are agățat un corn pentru praf de pușcă.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Copil călare pe măgăruș, Nereju, jud. Vrancea (1927) Imaginea surprinsă de obiectivul aparatului de fotografiat aduce în fața privitorului o secvență din lumea satului: o femeie care trage după ea un măgăruș pe care este așezat un copil și alte mărfuri. Sunt pe un drum comunal mărginit de un gard din scânduri de lemn cu capetele crestate.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
La sfat în zi de duminică. Grup de bătrâni în port popular specific zonei Nereju: pălărie, căciulă de miel, vestă din dimie (țesătură groasă din lână folosită la confecționarea hainelor țărănești), cămașă dreaptă cu deschizătura până la jumătatea pieptului, cioareci (pantaloni țărănești foarte strâmți, din lână țesută în patru ițe), chimir, ciorapi de lână, opinci, ghete. Unul dintre bărbați, care pare să fie înțeleptul satului, stă așezat pe o piatră mare de râu. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Grup de bărbați tineri în port popular tradițional: pălărie, căciulă de miel, vestă din dimie (țesătură groasă din lână folosită la confecționarea hainelor țărănești), cămașă dreaptă cu deschizătura până la jumătatea pieptului, cioareci (pantaloni țărănești foarte strâmți, din lână țesută în patru ițe), chimir, ciorapi de lână, opinci, ghete. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Dârsta lui Ștefan Beza de pe râul Zăbala, fotografiată în timpul cercetării monografice de la Nereju, 1927, realizată de echipele profesorului Dimitrie Gusti. Dârsta este o construcție din scânduri de lemn dispuse vertical roți de moară din lemn unde se spălau cergile. Este un fel de mașină de spălat amplasată pe o apă curgătoare, în care se bat țesăturile groase: dimia, postavul de către vâltoarea apei. Ultima dîrstă din munții Vrancei a fost distrusă de inundațiile din vara anului 2005.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Tipuri de cămăși din portul popular specific zonei Nereju.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Vrânceanca nu stătea niciodată, îi mergeau mâinile pe furca de tors lână și când mergea pe ulițele satului. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Bătrâne pe pridvorul bisericii (Nereju 1927) Femeile stau pe prispa bisericii, fiind imbrăcate în port popular de sărbătoare specific zonei. Obser ștergar de capvați că,. spre deosebire de zilele noastre, poartă pe cap basmale și marame albe din cânepă sau in. În Picioare poartă opinci.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Jupuind o vită - Cercetare Nereju, jud. Vrancea (1927) O vită a fost sacrificată în vederea asigurării hranei de către propietar (sau măcelarul satului), iar etapa următoare este înlăturarea pieii, a blănii, sau jupuirea propiu-zisă. Animalul, după sacrificare, este așezat pe un pod de lemn pentru a ușura desprinderea pielii.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Fotografie surprinzând monografiștii în timp ce se deplasau, cu diferite mijloace, să culeagă informațiile de pe teren. În imagine se văd mai multe mijloace de transport: trăsuri, automobil specific anilor 1920, car tras de boi. Tot acest alai, care este însoțit de un număr impresionant de oameni - monografiști, urmează cursul apei întrucât nu existau șosele asfaltate în munții Vrancei. Alaiul s-a oprit probabil pentru un mic popas și o fotografie dat fiind peisajul spectaculos. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
O copilă în port popular de muncă trage de funie un căluț pe spinarea căruia sunt pachete cu doage de lemn care vor fi folosite la confecționarea cofelor pentru lichide. Pe fundal se văd crestele munților.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Femeile din Vrancea obișnuaiu să călărească pentru a ajunge mai ușor la târlă sau să le ducă muncitorilor prânzul la coasă ori la pădure. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Portret în păpușoi Portret de fată în port popular de sărbătoare: cămașă încrețită la gât bogat ornamentată la gât, pe piepți și mâneci, catrință cu alesături, brâu. Este înt-un lan de porumb având prinsă în păr o floare.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Hora satului Nereju. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Vornicei călare fac invitații la nuntă, Nereju, jud. Vrancea (1927) Imaginea surprinsă de obiectivul aparatului de fotografiat aduce în fața privitorului o secvență din lumea satului: vorniceii (flăcăi care au ca sarcină invitarea oaspeților la nuntă) de onoare vestesc lumea despre nuntă. Ei sunt călare pe un drum comunal.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Care trase de boi pline cu scânduri acoperite cu fân.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
O pereche de bătrâni în costume populare de muncă pozează în fața casei. Costumul de bărbat este alcătuit din: pălărie, cămașă, vestă de postav (laibăr),cioareci (pantaloni țărănești foarte strâmți, din lână țesută în patru ițe), ciorapi din lână, opinci. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
La spălat rufe în râul Zăbala- Cercetare monografică Nereju, jud. Vrancea (1927) Imaginea surprinsă de obiectivul aparatului de fotografiat aduce în fața privitorului o secvență din lumea satului: grup de femei la marginea râului care spală rufe. Sunt în port popular de muncă: basma, cămașă simplă, catrință neagră. Un colț al catrinței este ridicat dând astfel posibilitatea de a se mișca mai ușor. În spatele lor se văd acoperișurile unor case, iar pe fundal crestele munților. Cel care a imortalizat toate momentele importante ale acestei campanii monografice, a fost fotograful Iosif Berman (1892-1941), jurnalist și fotograf oficial a Curții Regale.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
"Poarta dracilor", Vrancea (1938-1939) Imaginea prezintă "Poarta dracilor", un grup de gresii samaritice, cu straturi oblice, aproape verticale, alternând cu straturi de marnă, din defileul săpat de râul Milcov, situat în Rezervația Naturală Reghiu-Scruntaru.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
În imagine se văd doi călăreți care se deplasează pe coama unui munte. Îmbrăcămintea de oraș arată că erau membri în echipa de monografiști a profesorului Dimitrie Gusti. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Femeie din satul Nereju uitându-se la pânza prezentată de un vânzător ambulant care străbătea satele. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Transport cu măgarul.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
lie Coropcarul măsoară pânza de tip "america" pentru cămăși (Nereju 1927). Negustorii de pânză obișnuiau să colinde satele cu valuri de pânză pe care le expuneau pe un stand, numit marchidan, pe care îl cărau în spate. Potrivit europeana.ro, acest om se numea ”coropcar” (negustor ambulant care vinde pânză, obiecte de manufactură și galanterie). Observați că una dintre femei umblă desculță, dar are capul acoperit.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Două femei - una tânără și alta mai în vârstă - în port popular de muncă specific zonei Nereju, stau de vorbă la poartă în timp ce torc lână. Amândouă au prinse la brâu câte o furcă de tors cu caiere de lână pe ele, din care trag firele răsucite și le pun cu cealaltă mână pe un fus. Interesant este că în imavine apare un merindar (cutie din lemn care este pusă la poartă, prinsă de gard) în care se află o cofiță cu apa de băut pentru trecători și o strachiă cu fructe de sezon. Merindarul era modul lor de a fi generoși. De la merindar ne-am inspirat și noi în realizarea #Cărțindarului, căsuța pentru cărți pe care o amplasăm în satele mai îndepărtate de oraș.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Fotografie cu studentii monografiști ai profesorului Dimitrie Gusti care au venit să cerceteze satul Nerej. În imagine se văd două trăsuri care urmează cursul apei. Sunt oprite probabil pentru a se adăpa caii. Aceștia au ajuns în Nereju pe Valea Milcovului iar aici sunt fotografiați la stâncile ruiniforme de la Reghiu, în punctul Poarta Dracilor. Cel care a imortalizat toate momentele importante ale acestei campanii monografice, a fost fotograful Iosif Berman (1892-1941), jurnalist și fotograf oficial a Curții Regale; el a fost prezent, aproape, în toate campaniile de monografiere a satelor cu echipele profesorului Dimitrie Gusti. Pe lângă realizarea instantaneelor luate din viața și activitatea satului, el a fost și un foarte bun portretist, surprinzând monografiștii în timp ce se deplasau, cu diferite mijloace, să culeagă informațiile de pe teren.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Copil dormind alături de pisici.Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
Calul a însoțit omul din cele mai vechi timpuri. Fotograf: Iosif Berman Instituția de proveniență: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti - București
În anul 1927, sociologul Dimitrie Gusti, însoțit de 41 de studenți ai Seminarului de Sociologie de la Universitatea Bucuresti, a desfăsurat la Nereju, în munții Vrancei, una dintre cele mai interesante cercetări monografice în domeniul sociologiei. A fost pentru prima dată când se cercetau la noi regiunile care mai păstrau modul de organizare specific satului străvechi. Echipa a pornit spre Nereju pe valea Milcovului, întrucât acesul era mai facil. Dimitrie Gusti a călătorit de la Focșani la Andreiașu cu o mașină pusă la dispoziție de o rudă, iar până la Nereju călare pe un cal costeliv, preț de aproape 30 km, cu toate că nu mai practicase călăria până atunci. Rezultatele cercetării au fost publicate in trei volume, editate in franceză de Henri H. Sthal, sub titlul "Nerej, un village d'une region archaique".
Puțini știu că autoritățile de atunci nu au privit cu ochi buni deplasarea echipelor de studenți, așa că prima incursiune a fost amânată și s-a realizat într-un sat din județul Brăila. Nici sătenii din Nereju nu au privit cu ochi buni prezența monografiștilor., crezând că aceștia vor să-i atragă în cursă pentru a-și vânde pădurile cu prețuri mici. Era perioada în care trusturile străine exploatau pădurile zonei. Unii spuneau chiar că echipa a fost adusă de primarul satului, Costică Macovei, pentru a le confisca pământurile sau pentru a le mări impozitele. Se mai zvonea că echipa de studenți ar reprezenta o sectă religioasă și că "ar fi venit să convertească lumea la adventism." Profesorul Gusti a explicat pe înțelesul tuturor care era rosul prezenței echipei pe meleagurile vrâncene, așa încât a reușit să câștige simpatia locuitorilor. Nerejenii duceau o viață aspră, se confruntau cu multe privațiuni, iar în unele zile masa de prânz a celor mai săraci era formată, potrivit cercetărilor, doar din mămăligă și ceapă.
Cel care a imortalizat toate momentele importante ale acestei campanii monografice a fost fotograful Iosif Berman (1892-1941), jurnalist și fotograf oficial a Curții Regale. Acesta a fost prezent în campaniile de monografiere a satelor, cu echipele profesorului Gusti. Pe lângă realizarea instantaneelor luate din viața și activitatea satului, el a fost și un foarte bun portretist.
Datorită acestui fotograf ne putem bucura astăzi de aceste imagini rare, aflate în arhivele Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti, digitalizate recent.
Text informații + foto:Silvia Vrinceanu Nichita
