Educație

Izvorul Tamaduirii, hramul Manastirii Dalhauti

Valentin Muscă
13 apr 2007 1289 vizualizări
Singurul locas de rugaciune din Vrancea care are ca hram "Izvorul Tamaduirii" este biserica veche de la Manastirea Dalhauti u sute de credinciosi sint asteptati astazi in pelerinaj

Sarbatorita in vinerea din Saptamina Luminata, Izvorul Tamaduirii este ziua care aminteste de vindecarile miraculoare savirsite de Iisus Hristos. Cel care a instituit aceasta sarbatoarea a fost imparatul Leon Cel Mare, in secolul al V-lea. Motivul care l-a determinat pe imparat a fost vindecarea miraculoasa a unui orb, cu apa dintr-un izvor din Constantinopol. De atunci, aceasta

sarbatoare a sfintirii apei s-a genealizat in tot Rasaritul si vinerea din Saptamina Luminata s-a transformat in moment de pelerinaje la locurile sfinte. Dupa Sfinta Liturghie se oficiaza Aghiazma Mica,

dupa o rinduiala cu totul speciala, prin care preotii si credinciosii se roaga pentru vindecare si tamaduiri de suferinte. Desi este una din sarbatorile populare de care sint legate multe credinte si practici, au fost ridicate putine biserici de mir si manastiresti care au ca hram aceasta sarbatoare. In general, lacasurile care poarta acest nume au fost ctitorite in locuri retrase, linga izvoare, pentru ca "lumea cetatii" sa nu tulbure linistea celor care vietiuesc in aceste locasuri. Cele mai cunoscute asezaminte monahale din tara

inchinate acestei sarbatori sint manastirile de la "Izvorul Miron" din Hunedoara, "Negru Voda" din Dimbovita, "Izbuc" din Bihor, "Patrunsa" si "Jgheaburi" din Vilcea. In Vrancea, singura biserica inchinata acestei sarbatori este biserica de zid de la Manastirea Dalhauti, unul din cele mai vechi lacasuri de rugaciune din judet. Aici se afla si Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, numita si Anufiana, despre care se spune ca a fost pictata de insusi Sfintul Apostol Luca. Astazi, credinciosii din localitatile din sud ale judetului, din satele de pe Vaile Rimnei, Rimnicului si Milcovului vin in pelerinaj la Dalhauti. Acest pelerinaj a inceput acum citeva secole, in secolul al XVIII-lea cind in locurile pline de mistere ale Dalhautilor locuiau sihastri, iar Cuviosul Vasile de la Poiana Marului vietuia in aceasta manastire. Prezenta sihastrilor a ramas vie in memoria crestinilor si din cind in cind in padurile din preajma manastirii sint descoperite urme ale trecerii acestor rugatori. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.