MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Administrator sere: Problema folosirii pesticidelor în exces e una care nu va fi rezolvată
ANPC nu areu ANPC nu are laboratoare de analiză, doar Agenția Fitosanitară are două u piețele ar trebui să facă aceste controale u cele mai periculoase, legumele din Turcia laboratoare de analiză, doar Agenția Fitosanitară are două u piețele ar trebui să facă aceste controale u cele mai periculoase, legumele din Turcia
Csaba Lengel, administrator de sere, consideră că problema folosirii pesticidelor în exces este una care nu va fi rezolvată, precizând că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu are laboratoare de analiză, doar Agenția Națională Fitosanitară are două. El a precizat că piețele agroalimentare ar trebui să facă aceste controale. “Privitor la problema aceasta de folosire a pesticidelor în exces este o problemă care nu va fi rezolvată, trebuie să fim corecți cu noi și să admitem că avem o economie la gri închis spre negru, mai ales în zona de fermieri, care nu sunt controlați și nu prea au cum să fie controlați câtă vreme ANPC-ul nu are laboratoare de analiză și doar Agenția Națională Fitosanitară creată la cererea Uniunii Europene în 2010 are două laboratoare, două amărâte de laboratoare, unul la Târgu Mureș și unul la București care face analize. Dar nu sunt suficiente. Ce putem să facem ca să reducem aceste substanțe periculoase din legume și fructe este ca retailerii să facă aceste analize, se fac la cerere. Piețele agroalimentare ar trebui să facă aceste controale și vor fi forțați fermierii și cei care vând la negru pentru că trebuie să recunoaștem în piețe marea majoritate a legumelor care se vând, că îi place ANAF-ului sau că nu îi place, se întâmplă la negru, pe aceeași factură. Nu cred că e o chestie care se va rezolva și statul nu cred că e în stare să aloce resurse și să rezolve această problemă câtă vreme nu reușește să rezolve problema de economie la negru sau la gri închis”, a declarat Csaba Lengel, miercuri, la Prima News. El a menționat că cele mai periculoase legume și fructe pentru sănătatea consumatorilor sunt cele din Turcia. “Lanțurile de retail controlează aceste niveluri și este puțin mai safe să cumperi de acolo decât din anumite piețe din România.. Am văzut mai multe reportaje făcute în anii trecuți privind măsurarea nivelului de pesticide și nitriți la aceste legume și vă zis sincer feriți-vă. Oricum, marfa românească e mult mai bună decât cea din Turcia, vă garantez asta. Și nici cea din Europa de Vest nu este foarte sigură. Am văzut un sondaj în ultima vreme cele mai toxice legume și fructe, cele mai mari niveluri de pesticide erau înregistrate în Belgia, după care erau în Italia, apoi în Spania. România era pe ultimele locuri la acest clasament. Cred că nu s-au făcut măsurători, de aceea cred că suntem pe ultimele locuri și aparent mai sănătoși”, a explicat Csaba Lengel. El a fost întrebat ce fac aceste substanțe de coacere. “Provoacă cancer. Dacă întrebați un medic chirurg de la oncologie vă poate spune că cazurile de cancer s-au înmulțit în ultimii 20 de ani din cauza alimentației, marfa procesată și nivelul de pesticide și de nitriți și de substanțe chimice peste nivelurile admise. Asta ne provoacă afectări ale sănătății. Populația noastră este supusă acestui pericol din cauza că autoritățile nu își fac datoria cum ar trebui să o facă, să ne protejeze. Ar trebuie să fie controale, ar trebui și ANPC să aibă laboratoare să verifice în teren ceea ce se întâmplă”, a mai precizat Csaba Lengel.
Suma totală netă primită de România de la UE se ridică la 56 de miliarde euro
u așa arată datele făcute publice de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană, din momentul aderării și până în prezent, se ridică la 56 de miliarde euro, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Din această sumă, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) au adus 44,6 miliarde de euro: 16,9 miliarde reprezintă plățile aferente perioadei de programare 2007 - 2013, 27 miliarde de euro sunt sumele plătite prin programele perioadei 2014 - 2021 și 716 milioane de euro prefinanțări pentru 2021 - 2027. De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistență financiară rambursabilă și nerambursabilă. "9 mai este o sărbătoare pe care o simțim acum mai aproape ca niciodată de identitatea noastră românească, după provocările ultimilor ani peste care am trecut cu bine alături de celelalte state membre ale Uniunii și cu sprijinul lor. Ultimii ani au fost fără îndoială una dintre acele perioade în istorie care ne-a arătat că solidaritatea, valorile comune și dorința de a ne clădi viitorul împreună ne fac cu adevărat mai puternici pentru că ne determină să fim mai responsabili și mai creativi, să ne folosim mai bine resursele și să identificăm noi oportunități de dezvoltare. Aș spune că, pentru România, Ziua Europei în 2023 înseamnă certitudinea unui viitor mai sigur și mai bun pentru noi. Pentru perioada 2021 - 2027, țara noastră are la dispoziție doar prin Politica de coeziune o sumă comparabilă cu cea primită de România de la Comisie în ultimii 16 ani, de la aderare până în momentul actual, la care se adaugă fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Mai mult, ritmul accelerat de accesare a fondurilor, investițiile în infrastructură, în serviciile publice și în productivitatea sectorului privat, la care aș adăuga preocuparea noastră de a nu îi lăsa în urmă pe cei vulnerabili, vor face ca, în scurt timp, România să arate cu totul diferit în anii care vin. Felicit pe această cale echipa din minister, care a avut un rol vital în acest proces de modernizare a României. Sunt convins că finalul acestui an ne va aduce mai aproape de ținta de absorbție de peste 95% prin politica de coeziune și de realizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR", a declarat ministrul Marcel Boloș, potrivit unui comunicat al instituției transmis marți AGERPRES. Pentru perioada 2014 - 2020, rata de absorbție a fondurilor este în acest moment de 76% din totalul alocat României, prin programele operaționale aferente acestei perioadei fiind realizate investiții în sectoare esențiale precum mediul de afaceri, transporturi, sănătate, educație, infrastructura de apă și apă uzată, dar și incluziunea socială a persoanelor dezavantajate. Astfel, prin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, peste 94.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiții în retehnologizare, automatizare, creșterea eficienței energetice, formarea angajaților. De asemenea, au fost înființate noi IMM-uri datorită banilor europeni. Prin Programul Operațional Regional și prin Programul Operațional Infrastructură Mare s-au realizat investiții în construirea sau modernizarea a 1.149 km de drumuri, au fost modernizate 14 aeroporturi și au fost renovate sau modernizate 170 km de căi ferate. Două milioane de români beneficiază de acces la rețeaua de apă la standarde conforme și 3,4 milioane beneficiază de acces la rețeaua de apă uzată, prin investițiile în extinderea și reabilitarea rețelei de distribuție a apei (1.066 km) și a rețelei de apă uzată (1.019 km) finanțate prin POIM, precizează comunicatul MIPE.
Deficitul balanței comerciale s-a redus cu 5,6% în primul trimestru
Deficitul balanței comerciale înregistrat de România în primul trimestru al acestui an a fost de 6,082 miliarde de euro, în scădere cu 399,7 milioane euro (-5,6%) față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri. Astfel, în primele trei luni, exporturile FOB au însumat 23,814 miliarde de euro, iar importurile CIF au depășit 30,616 miliarde de euro. Față de aceeași perioadă din 2022, exporturile au crescut cu 8,1%, iar importurile au înregistrat un avans cu 4,7%. Potrivit INS, în perioada menționată, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,7% la export și 35,6% la import) și alte produse manufacturate) (30% la export și 28,3% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primul trimestru a fost de 17,478 miliarde de euro la expedieri și de 22,602 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73,4% din total exporturi și 73,8% din total importuri. De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada menționată a depășit 6,335 miliarde de euro la exporturi și de 8,014 miliarde de euro la importuri, reprezentând 26,6% din total exporturi și 26,2% din total importuri. În luna martie 2023, exporturile FOB au însumat 8,761 miliarde de euro, iar importurile CIF au reprezentat 11,198 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,436 miliarde de euro. Față de luna martie 2022, exporturile din luna martie 2023 au crescut cu 6,5%, iar importurile au crescut cu 3,5%.
Metaversul ar putea contribui cu aproximativ 2,4% la PIB-ul anual al SUA
Metaversul ar putea contribui cu până la 760 de miliarde de dolari, sau aproximativ 2,4%, la produsul intern brut (PIB) anual al SUA, până în 2035, potrivit unui studiu comandat de proprietarul Facebook, Meta Platforms, transmite Reuters. Conceptul de metavers include tehnologii de realitate augmentată și virtuală care permit utilizatorilor să se cufunde într-o lume virtuală sau să suprapună informații digitale pe imagini din lumea reală, potrivit raportului firmei de consultanță Deloitte. Câștigurile economice pot veni din utilizarea tehnologiilor în sectoarele de apărare, medical și de producție, plus cazuri de utilizare a divertismentului, cum ar fi jocurile video și comunicațiile, se arată în raport. Gigantul rețelelor sociale Meta, care și-a orientat atenția asupra construirii de tehnologii metaverse în 2021, a estimat că tehnologia va înlocui în cele din urmă mobilul, ca principală platformă de calcul. Investitorii au pus sub semnul întrebării investițiile mari ale Meta în proiectul său metavers, fiind sceptici cu privire la rentabilitate într-un moment în care o scădere a sectorului de publicitate a presat creșterea veniturilor companiei. Într-un raport separat, Meta a spus că Uniunea Europeană ar putea avea o oportunitate economică crescută, de până la 489 de miliarde de euro (538,29 miliarde de dolari) în PIB-ul anual, până în 2035, sau aproximativ 1,3%-2,4% din PIB-ul său total. Metaversul ar putea contribui între 45,3 miliarde dolari canadieni (33,88 miliarde USD) și 85,5 miliarde de dolari candieni la PIB-ul anual al Canadei, până în 2035, a spus Deloitte. Proiecțiile regionale urmează unui raport de impact economic global pe care Meta l-a comandat companiei de consultanță Analysis Group anul trecut, care estima că adoptarea metaversului ar contribui cu 3.010 miliarde de dolari până în 2031.
Profitul gigantului petrolier saudit Aramco a scăzut cu 19%
Gigantul petrolier saudit Saudi Aramco a raportat marți un declin cu 19% a câștigurilor sale din primul trimestru, înregistrând un profit net de 31,9 miliarde de dolari, față de 39,5 miliarde de dolari în aceeași perioadă din anul precedent, pe fondul scăderii prețului petrolului, transmite CNBC. Analiștii se așteptau să înregistreze o scădere a profitului net în primul trimestru, comparativ cu anul precedent, deoarece inflația și creșterea ratelor dobânzilor presează cererea globală și stârnesc temerile de recesiune. Cu toate acestea, profitul net al Aramco a depășit așteptările de 30,5 miliarde de dolari, care au fost prognozate de analiștii intervievați de Reuters. Profitul net al companiei a crescut totui cu 3,75% față de trimestrul al patrulea, potrivit Reuters. Potrivit grupului, rezultatul mai slab al câștigurilor a fost compensat de impozite mai mici și venituri mai mari din finanțare și alte venituri. Dividendele Aramco din primul trimestru, care a fost majorate în trimestrul al patrulea la 19,5 miliarde de dolari, vor fi plătite în trimestrul al doilea, a spus compania. Aramco a raportat fluxul de numerar trimestrial din activitățile operaționale la 39,6 miliarde de dolari și fluxul de numerar liber la 30,9 miliarde de dolari, ambele fiind ușor mai mari față intervalul similar din anul precedent. Aramco, care este cel mai mare exportator de petrol din lume, a mai dezvăluit marți că va începe să plătească un dividend legat de performanță, pe lângă acele 19,5 miliarde de dolari, și va viza între 50% și 70% din fluxul său de numerar liber. Dividendele vor fi plătite trimestrial și la discreția exclusivă a consiliului de administrație al Aramco, în funcție de performanța companiei. CEO-ul Aramco, Amin Nasser, a subliniat valoarea strategiei sale în aval, care a făcut-o să investească masiv în operațiuni petrochimice și alte operațiuni. ”Profităm de tehnologii de ultimă oră pentru a crește capacitatea lichide-chimice și pentru a satisface cererea anticipată de produse petrochimice”, a spus Nasser în comunicatul privind veniturile.
Britanicii vor putea obține din nou credite ipotecare fără avans
Chiriașii din Marea Britanie vor putea împrumuta până la 100% din valoarea unei proprietăți fără un garant sau plata unui avans, într-un nou plan de credit ipotecar introdus de societate de construcții Skipton Building Society, transmite CNBC. O societate de construcții este o instituție financiară britanică care oferă servicii bancare pentru membrii săi și este deținută de aceștia. Noul produs ipotecar, care se adresează primitorilor care închiriază în prezent locuințele în care stau, are o dobândă fixă de 5,49% timp de cinci ani și are un termen maxim de rambursare de 35 de ani. Dobânda medie pe cinci ani a fost de 5% în martie, conform raportului de trezorerie Moneyfacts UK Mortgage Trends. Cumpărătorii primesc de obicei o dobândă ipotecară de 5,33%, la un raport între împrumut și valoarea proprietății de 95% (LTV), conform raportului, dar majoritatea cumpărătorilor optează pentru un raport mai mic. O serie de bănci, inclusiv NatWest, Santander și Nationwide, au introdus credite ipotecare cu LTV de 95%, în aprilie și mai 2021, după ce guvernul britanic a anunțat un nou program de garantare a creditelor ipotecare care încurajează acordarea de împrumuturi la o valoare ridicată pentru a permite mai multor cumpărători pentru prima dată să acceseze piața imobiliară post-pandemie.
Prețurile petrolului sunt în scădere ușoară
Prețurile petrolului au scăzut marți, retrăgându-se după câștigurile puternice din ultimele două sesiuni de tranzacționare, din cauza datelor slabe despre importurile Chinei și a îngrijorărilor cu privire la creșterea economică din SUA, turbulențele din sectorul bancar și discuțiile de la Washington privind plafonul datoriei, care ar putea presa cererea, transmite Reuters. Cotația țițeiului Brent a scăzut cu 74 de cenți, sau cu 1%, la 76,27 dolari pe baril. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 59 de cenți, sau cu 0,8%, 72,59 dolari pe baril. ”Am văzut o cerere mai slabă decât era de așteptat în China... care se adaugă la faptul că temerile că Congresul nu va acționa pentru a rezolva plafonul datoriei, combinate cu o criză bancară regională, duc la îngrijorări suplimentare de încetinire economică, a declarat Andrew Lipow, președintele Lipow Oil Associates din Houston. Luni, ambele valori de referință au crescut cu mai mult de 2%, în speranța că SUA, cel mai mare consumator de petrol din lume, ar putea evita o recesiune dură, iar unii comercianți au considerat că scăderea de trei săptămâni a țițeiului este exagerată.
Spotify a eliminat zeci de mii de melodii create de AI
Un mare număr de cântece generate cu ajutorul AI-ului au fost scoase de pe Spotify, dar nu din cauza modului în care au fost create, ci pentru că erau folosiți boți pentru umflarea cifrelor de audiență. Spotify a anunțat că a eliminat din cadrul platformei sale de streaming mai multe zeci de mii de melodii, care nu erau create de un artist, ci generate artificial cu ajutorul inteligenței umane. Melodiile aparțineau companiei de AI Boomy, iar plângerea a venit din partea Universal Music, care a susținut că detectat „activitate suspicioasă” în jurul melodiilor respective. Spotify a verificat situația și a ajuns la concluzia că datele de audiență ale acestor melodii au fost umflate cu ajutorul boților. Cu alte cuvinte, numărul de audiții era mai mare decât cel real. Motivul manipulării datelor de audiență este simplu - Spotify plătește deținătorii drepturilor în funcție de numărul de audiții înregistrat de fiecare cântec în parte. După progresele făcute în ultimii ani, inteligența artificială a devenit motiv de discordie și în industria muzicală, existând deja un precedent care a speriat casele de producție.
