MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul firmelor inovatoare este în scădere
În perioada 2020-2022, doar 8,8% din întreprinderi au introdus pe piaţă produse sau procese de afaceri noi sau îmbunătăţite, din numărul total de întreprinderi, în scădere de la 10,7% în perioada 2018-2020
Ponderea întreprinderilor care au introdus pe piaţă produse sau procese de afaceri noi sau îmbunătăţite, în perioada 2020-2022, în numărul total de întreprinderi, a fost de 8,8%, ceea ce reprezintă o scădere cu 1,9 puncte procentuale faţă de perioada 2018-2020, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovarea în întreprinderile din mediul de afaceri, arată că în perioada 2020-2022, ponderea întreprinderilor care au introdus pe piaţă produse sau procese de afaceri noi sau îmbunătăţite, în numărul total de întreprinderi, a fost de 8,8%, ceea ce reprezintă o scădere cu 1,9 puncte procentuale faţă de perioada 2018-2020”, arată datele INS. În perioada analizată, ponderea întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi, a scăzut, faţă de perioada 2018-2020, atât în sectorul industriei cât şi în sectorul serviciilor, astfel: în industrie cu 1,3 puncte procentuale, iar în servicii cu 0,6 puncte procentuale. Dacă ne raportăm la numărul total de întreprinderi din fiecare sector, trendul se menţine acelaşi, respectiv serviciile au o pondere cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât industria (9,3% în servicii, faţă de 8,3% în industrie). Ca şi în perioada 2018-2020, în perioada 2020-2022, per ansamblu, întreprinderile mari, cu cel puţin 250 de salariaţi, au fost de două ori mai inovatoare decât întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Din numărul total de întreprinderi mari, 20,6% au fost inovatoare, în timp ce IMM-urile au inovat în proporţie de 8,3%. Însă, în comparaţie cu perioada 2018-2020, ponderea întreprinderilor inovatoare mari a scăzut cu 2 puncte procentuale, de la 22,6% la 20,6%, iar IMM-urile inovatoare au avut aceeaşi tendinţă de scădere, cu 1,8 puncte procentuale, respectiv de la 10,1% la 8,3%. Din totalul întreprinderilor, 4,1% au fost inovatoare numai de produse noi sau îmbunătăţite, 3,1% au implementat atât inovaţii de produse cât şi de procese de afaceri şi 1,3% au aplicat numai pentru inovaţii ale proceselor de afaceri. Ponderea întreprinderilor inovatoare de bunuri, în total întreprinderi, a crescut, în perioada 2020- 2022, cu 0,1 puncte procentuale (de la 5,0% la 5,1%). Întreprinderile inovatoare de servicii au avut şi ele o creştere cu 0,5 puncte procentuale (de la 4,8% la 5,3%). Ponderea produselor ”noi pe piaţă” şi ”noi pentru întreprindere” în total întreprinderi s-a menţinut aproximativ constantă în perioada 2020-2022 comparativ cu perioada 2018-2020. Ponderea întreprinderilor inovatoare care au introdus ”produse noi pe piaţă”, în total întreprinderi a scăzut uşor pe total cu 0,2 puncte procentuale, iar la întreprinderile mici şi mijlocii cu 0,1 puncte procentuale, respectiv cu 0,4 puncte procentuale, dar a crescut uşor la întreprinderile mari, cu 0,5 puncte procentuale, în perioada 2020-2022 comparativ cu perioada 2018-2020.
Numărul autorizațiilor de construire a intrat la apă cu 7,2%
u în trimestrul I 2024, au fost eliberate 7.422 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 7,2% faţă de trimestrul I 2023
În trimestrul I 2024, au fost eliberate 7.422 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 7,2% faţă de trimestrul I 2023, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul I 2024 s-au eliberat 7.422 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 7,2% faţă de trimestrul I 2023. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-331 autorizaţii), Nord-Vest (-157), Sud-Muntenia (-75). Sud-Est (-35), Nord-Est (-16) şi Bucureşti-Ilfov (-2). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Â26 autorizaţii) şi Vest (Â16)”, arată datele INS. În luna martie 2024 s-au eliberat 3.037 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (Â18,8% faţă de luna februarie 2024), cu o suprafaţă utilă totală de 701.531 mp (Â10,4%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 70,9% sunt pentru zona rurală. În luna martie 2024 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (Â481 autorizaţii). În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (Â127 autorizaţii), Sud-Muntenia (Â89), Sud-Est (Â76), Centru (Â74), Nord-Est (Â63), Vest (Â21), Bucureşti-Ilfov (Â19) şi Sud-Vest Oltenia (Â12). În luna martie 2024 s-au eliberat 598 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (Â17,3% faţă de luna februarie 2024), în suprafaţă utilă totală de 321.477 mp (Â44,3%). Comparativ cu luna precedentă, în luna martie 2024 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (Â98.623 mp). În profil teritorial, această creştere este eflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (Â47.198 mp), Nord-Est (Â23092), Bucureşti-Ilfov (Â17.706), Sud-Vest Oltenia (Â14.169) şi Sud-Est (Â10.568). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-6.781 mp), Vest (-6.166) şi Sud-Muntenia (-1.163). În luna martie 2024 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-9,2%) cât şi a suprafeţei utile totale (-16%), comparativ cu luna martie 2023. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-309 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Centru (-121 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-52), Nord-Est (-39), Sud-Est (-35), Sud-Muntenia (-25), Vest (-24), Nord-Vest (-11) şi. Sud-Vest Oltenia (-2).
BNR lansează o monedă din argint şi una din tombac cuprat
Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând de luni, monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat cu tema 20 de ani de la aderarea României la NATO. Potrivit unui comunicat al BNR, moneda din argint are valoarea nominală de 10 lei, un diametru de 37 milimetri şi greutatea de 31,103 de grame, iar cea din tombac cuprat are valoarea nominală de 1 leu, un diametru de 37 milimetri şi greutatea de 23,5 de grame. Aversul monedei din argint prezintă Palatul Parlamentului, locul unde s-a ratificat tratatul de aderare a României la NATO, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "10 LEI", stema României şi anul de emisiune "2024". Aversul monedei din tombac cuprat prezintă Palatul Parlamentului, locul unde s-a ratificat tratatul de aderare a României la NATO, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "1 LEU", stema României şi anul de emisiune "2024". Reversul comun al monedelor din argint şi din tombac cuprat redă sigla NATO, inscripţiile "ADERAREA ROMANIEI LA NATO" şi "2004", anul aderării României la NATO. Monedele din argint şi monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 470,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 170,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate. "Monedele din argint şi monedele din tombac cuprat cu tema 20 de ani de la aderarea României la NATO au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României", se spune în comunicatul BNR.
O treime dintre salariaţi sunt angajați îm multinaţionale controlate din străinătate
Aproape 30% din numărul total de salariaţi din întreprinderile active şi-au desfăşurat activitatea, în 2022, în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaţionale controlate din străinătate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni. "În România, în anul 2022, un procent de 29,2% din numărul total de salariaţi din întreprinderile active şi-au desfăşurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaţionale controlate din străinătate. În anul 2022, un procent de 21,7% din numărul total de salariaţi activau în grupurile de întreprinderi multinaţionale controlate din primele 10 ţări", se precizează într-un comunicat al INS. În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,1%), pe locul doi sunt cele controlate din Franţa (11,2%) iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,3%). În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în secţiunile Industria prelucrătoare (9,3%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (3,3%) şi Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,9%). În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Franţa, 4,5% din salariaţi se regăsesc în secţiunea Industria prelucrătoare, 2,3% se regăsesc în secţiunea Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 1,4% se regăsesc în secţiunea Informaţii şi comunicaţii. Subgrupurile de întreprinderi controlate din Statele Unite ale Americii au cei mai mulţi salariaţi în secţiunea Industria prelucrătoare (3,8%) şi secţiunea Informaţii şi comunicaţii (2,8%).În România, în anul 2022, au fost identificate 96.705 grupuri de întreprinderi, dintre care 6.036 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 90.669 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (606 controlate din interior, respectiv 90.063 controlate din străinătate). Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naţional peste 6% erau rezidente (6.036 grupuri).
Turcia discută cu ExxonMobil un contract masiv pentru GNL
Turcia discută cu gigantul energetic american ExxonMobil un acord de mai multe miliarde de dolari pentru cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL), în efortul de a-şi reduce dependenţa de energia rusă, a informat duminică Financial Times. Ţara încearcă să construiască ”un nou portofoliu de aprovizionare”, care să o facă mai puţin dependentă de un singur partener, a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, pentru FT, într-un interviu. Turciaşi- ar asigura până la 2,5 milioane de tone de GNL pe an printr-un acord pe termen lung aflat în discuţie cu Exxon, a declarat Bayraktar pentru FT. Pactul ar putea dura un deceniu, a adăugat el. Bayraktar a spus că termenii comerciali ai acordului Exxon sunt încă în discuţie. Posibilul acord al Turciei cu Exxon vine într-un moment în care exporturile ruseşti către Europa sunt în scădere, pe măsură ce Europa îşi măreşte achiziţiile de GNL de la producătorii globali pentru a-şi reduce importurile de gaze ruseşti, ca răspuns la conflictul din Ucraina. Exporturile ruseşti de GNL către Europa au scăzut cu 1,9%, până la 15,8 milioane de tone metrice, în 2023, potrivit datelor LSEG. Turcia, care are rezerve mici de petrol şi gaze, este foarte dependentă de importurile din Rusia, Azerbaidjan şi Iran, precum şi de GNL din Algeria, Qatar, Statele Unite şi Nigeria.
Primul dispozitiv Apple cu AI ar putea fi o tabletă
Noul iPad Pro, pe care Apple îl va prezenta în mai puţin de două săptămâni, ar putea intra în istorie ca primul device Apple cu funcţii de AI generativ. Până la toamnă, când va lansa primele funcţii de AI pe iPhone, Apple prezenta în curând două noi iPad-uri, în cadrul unui eveniment ce va avea loc pe 7 mai. Printre modelele aşteptate la acest eveniment se numără şi un nou iPad Pro, modelul de top al tabletelor Apple. Acesta ar urma să devină primul dispozitiv Apple cu AI generativ, susţine Bloomberg. Noul iPad Pro va deschide drumul dispozitivelor Apple „powered by AI”, o sintagmă pe care compania o va folosi frecvent când va lansa produse pe viitor. Oficial, nu se cunosc multe despre facilităţile de AI pe care Apple le va implementa, însă, conform mai multor surse, acestea se vor regăsi în mai multe produse şi servicii ale companiei.
Guvernul francez vrea să cumpere activele ale firmei IT Atos
Guvernul francez a trimis o scrisoare de intenţie companiei de servicii de IT Atos, cu scopul de a achiziţiona toate activităţile sale pe care statul le consideră strategice, a declarat duminică ministrul de Finanţe Bruno Le Maire, transmite Reuters. Compania, ale cărei acţiuni au scăzut în ultimii trei ani, asigură comunicaţiile pentru serviciile militare şi secrete franceze şi produce servere pentru a face supercalculatoarele capabile să proceseze cantităţi mari de date pentru cercetare sau să dezvolte industria în curs de formare a inteligenţei artificiale. ”În acest weekend am depus o scrisoare de intenţie pentru a achiziţiona toate activităţile suverane ale Atos”, a declarat Le Maire într-un interviu acordat canalului de ştiri francez LCI. Le Maire a adăugat că doreşte ca alte grupuri industriale să se alăture potenţialei oferte a statului francez pentru activităţi, fără a detalia. Consorţiul, condus de agenţia de acţionariat de stat a Franţei APE, va include şi alţi ”jucători suverani francezi”, a spus Le Maire, refuzând să-i numească.
Compania chineză de modă rapidă Shein a intrat sub incidenţa legilor dure ale UE
Compania chineză de modă rapidă Shein va trebui să respecte noile reguli stricte ale UE privind conţinutul online, după ce numărul de utilizatori a crescut peste un prag de referinţă cheie, alăturându-se unui număr de alte companii Big Tech deja supuse regulilor respective, potrivit Comisiei Europene. Companiile cu peste 45 de milioane de utilizatori sunt considerate platforme online foarte mari (VLOP) în temeiul legii serviciilor digitale a UE (Digital Services Act - DSA) a UE, cărora li se cere să facă mai mult pentru a lupta împotriva conţinutului ilegal şi dăunător, precum şi a produselor contrafăcute de pe platformele lor. Retailerul online a anunţat recent că are 108 milioane de utilizatori activi lunar în UE. ”După desemnarea de astăzi ca VLOP, Shein va trebui să respecte cele mai stricte reguli din DSA în termen de patru luni de la notificarea sa (adică până la sfârşitul lunii august 2024)”, a spus executivul UE într-un comunicat.
