MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un sfert dintre angajatori vor să recruteze studenți până la finalul anului
Cele mai multe job-uri vor fi în domenii precum customer service (25%), logistică și producție (16%), vânzări (10%), marketing și comunicare (8%), dar și domenii mai complexe, precum inginerie (9%) și IT (9%).
Unul din patru angajatori români intenționează să recruteze studenți în perioada octombrie-decembrie 2018, potrivit unui studiu efectuat de platforma BestJobs și publicat joi. În prezent, 58% dintre angajatori declară că până la 5% dintre angajații lor se află încă pe băncile facultăților. Totodată, la polul opus, în cazul a 22% dintre angajatori, unul din cinci angajați este student, potrivit studiului. ”Jumătate dintre angajatori estimează că vor scoate la concurs până la 10 poziții noi pentru care vor recruta exclusiv studenți până la finalul anului, iar alți 23%, între 10 și 20 de poziții noi pentru studenți”, conform studiului. Totodată, pentru fiecare poziție deschisă, companiile caută să angajeze între 1 și 5 studenți, iar cele mai multe job-uri vor fi în domenii precum customer service (25%), logistică și producție (16%), vânzări (10%), marketing și comunicare (8%), dar și domenii mai complexe, precum inginerie (9%) și IT (9%). Mădălina Dan, Clients Manager în cadrul BestJobs, consider că, pe o piață a forței de muncă tot mai săracă în specialiști, recrutarea de studenți reprezintă o soluție care aduce multiple avantaje pe termen lung. ”În primul rând, ei vor dobândi abilități practice încă de pe băncile facultății și astfel vor avea aptitudinile necesare după absolvire. Tinerii sunt dornici să învețe, sunt deschiși la nou și au o putere de adaptare foarte ridicată. În plus, competențele lor digitale sunt mult mai ridicate decât la generația anterioară, ceea ce reprezintă iar un avantaj, într-un mediu economic tot mai tehnologizat. Pe de altă parte, există și dezavantaje, precum interesul lor fluctuant pentru un anumit domeniu sau angajator, lipsa maturității care să ducă la asumarea unor decizii profesionale, ceea ce poate conduce la o reticență din partea companiilor de a-i recruta, dar, în definitiv, toți am trecut prin asta și e bine să privim mai ales avantajele, care sunt mai importante”, spune Dan. În perspectivă, chiar dacă angajatorii își doresc forță de muncă tânără, aceștia nu sunt dispuși să ofere neapărat un program de lucru flexibil celor care vor totuși să-și continue studiile, potrivit studiului. Astfel, cei mai mulți angajatori (62%) spun că recrutează studenți pe un program de lucru full-time și doar 19% dintre companii menționează un program flexibil sau part-time (19%). Studiul a fost efectuat de BestJobs pe un eșantion de 320 de companii mici, medii și mari din România.
Cursul leu-euro, la maximul ultimelor 15 săptămâni
u cursul de schimb pentru euro a intrat pe un trend ascendent, începând cu 25 septembrie, când cotația oficială a fost de 4,6603 lei pentru un euro
Cursul valutar pentru euro a urcat joi cu 0,09%, comparativ cu nivelul de miercuri, până la 4,6684 lei, arată datele afișate de Banca Națională a României (BNR). Cursul leu-euro a mai fost la un nivel de peste 4,668 lei la data de 22 iunie, când a fost de 4,6686 lei, mai arată datele afișate de BNR. În plus, cursul valutar pentru euro a mai depășit cota de 4,66 lei în cursul acestui an, începând din februarie, iar la 21 iunie a atins cel mai ridicat nivel, de 4,6695 lei. Cursul de schimb pentru euro a intrat pe un trend ascendent, începând cu 25 septembrie, când cotația oficială a fost de 4,6603 lei pentru un euro, o creștere de 0,05% față de nivelul afișat în ziua precedentă și cel mai ridicat nivel începând cu 13 august până la acel moment. Cursul leu-dolar, care la noi este cotat prin comparație cu euro, a crescut cu 0,66% joi față de miercuri, la 4,0591 lei, cel mai ridicat nivel al ultimelor șapte săptămâni. Cel mai recent, un nivel mai ridicat de atât a fost înregistrat la 20 august, de 4,0737 lei. De asemenea, gramul de aur a fost cotat joi în creștere, la 156,5097 lei, de la 156,0686 lei miercuri. Acesta este cel mai ridicat nivel din ultimele opt săptămâni, un nivel mai ridicat de-atât fiind atins la 14 august, de 156,9480 lei. Cursul de schimb pentru francul elvețian a înregistrat joi o creștere, la 4,0938 lei, de la 4,0884 lei miercuri. Nivelul este sub cel consemnat marți, de 4,1183 lei. Cursurile valutelor afișate de BNR au la bază cotații ale celor zece bănci autorizate să efectueze operațiuni pe piața valutară. „Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile”, subliniază Banca centrală.
“Am senzația că nu toate incidentele de plată sunt raportate în mod corect”
Ruxandra Avram, director al Direcției de monitorizare a Infrastructurilor pieței financiare și a plăților de la Banca Națională a României (BNR), a susținut, miercuri, că băncile transmit către Banca centrală mai puține incidente de plată majoră decât cele pe care le înregistrează. „Eu citesc rapoartele pe care le transmiteți. Nu prea-mi scapă nimic. Am senzația că nu toate incidentele (n.red. - de plată) sunt raportate în mod corect. Este un semnal care ar trebuie luat foarte serios. Noi avem obligația să raportăm incidentele majore pe care dumneavoastră, cu judecata dumneavoastră profesională, va trebuie să le transmiteți la noi, iar noi să le transmitem mai departe, la Autoritatea Bancară Europeană”, a afirmat Ruxandra Avram, joi, în cadrul Forumului Serviciilor Financiare Digitale, organizat la Institutul Bancar Român (IBR). Directorul din cadrul BNR a mai spus că România nu este un spațiu închis, astfel că trebuie raportate toate incidentele. „Suntem în SEPA. Deci, este o piață care merge dincolo de granițe. Nu avem cum să ascundem sub preș o breșă din aceasta și intensitatea cu care s-a produs”, a precizat Avram. România face parte începând cu noiembrie 2016 din SEPA (Single Euro Payments Area), care cuprinde țările din Uniunea Europeană și unde nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere. „Băncile nu le clasifică, întotdeauna, drept incidente. În primul rând, incidentul trebuie definit de fiecare presator de servicii în parte, pentru că incidentul poate avea consecințe sau nu. Zece minute nu pot să-mi fac plățile este incident. Dacă incidentul este de trei-patru ore, noi toate aceste informații am vrea să le avem. Nu întotdeauna primim rapoartele la nivelul incidentului. Există o anumită reticiență în a raporta, deși raportarea te poate ajuta ulterior, în a identifica și găsi soluțiile necesare pe viitor. Nu este vorba despre o ascundere a raportării, ci despre încadrarea tipului de incident – major, minor”, a explicat Avram, pentru Mediafax.
Patria Bank vinde un portofoliu de credite neperformante de 245 milioane lei
Patria Bank, bancă rezultată în urma fuziunii din luna mai 2017 dintre fosta Banca Comercială Carpatica și fosta Patria Bank, a semnat un acord cu InvestCapital LTD, companie membră a Grupului Kruk, prin care banca vinde un portofoliu de creanțe neperformante constând în credite de consum negarantate acordate persoanelor fizice, cu o valoare nominală de 245 de milioane de lei. Expunerea care face obiectul tranzacției privește un număr de circa 9.800 de contracte și o valoare nominală de aproximativ 245 de milioane de lei și va fi administrată local de KRUK România, arată un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori București (BVB). “Prin această tranzacție ne eliberăm de o parte din stocul de credite neperformante rezultat în urma fuziunii dintre fosta Patria Bank si fosta Banca Comerciala Carpatica, marcând astfel o reușită ce va contribui la atingerea obiectivelor de business și de îmbunătățire a indicatorilor de profitabilitate, care au manifestat deja o tendință pozitivă începând cu trimestrul al doilea al anului curent”, a spus directorul general Patria Bank, Bogdan Merfea. Acestei prime tranzacții îi va urma un nou proiect de vanzare portofoliu de către Patria Bank, estimat a avea loc până la finalul acestui an și vizând credite neperformante acordate persoanelor fizice și juridice, atât garantate cât și negarantate. ”În cea de-a doua jumătate a anului am observat o dorință crescută a băncilor din România de a vinde portofolii de creanțe. Astfel de tranzacții au fost și vor fi un element important de management eficace și modern al pieței financiare din România. Suntem de părere că partenerii de afaceri revin pe piață cu noi tranzacții”, a spus directorul general al Kruk Romania, Tomasz Ignaczak. Patria Bank este o bancă românească, listată la Bursa de Valori București, cu prezență în 63 de orașe la nivel național, prin 81 de sucursale, peste 180.000 de clienți și 3,5 miliarde lei în active.
Mediul de afaceri se dovedește mai pesimist în semestrul al doilea
Trei sferturi dintre companii, față de 84% la începutul anului, spun că vor avea o cifră de afaceri în creștere în acest an, iar 29%, față de 17% la începutul anului spun că nu vor crește salariile, conform studiului „Evoluția afacerilor din România în 2018” lansat de compania de consultanță Valoria. „La fiecare ediție a cercetării Evoluția afacerilor din România întrebăm decidenții despre creșterea prognozată a cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, nivelului salariilor în primul semestru și validăm consecvența perspectivei lor în semestrul al doilea. Ediția semestrului doi 2018 arată că alterarea sentimentului de business continuă. Datele comparative cu primul semestru al anului 2018 demostrează această evoluție. Pentru majoritatea respondenților evoluția cifrei de afaceri și profitului se ajustează negativ. Apetitul pentru investiții a continuat, de asemenea, să se erodeze. Oportunitățile anului 2018 – creșterea economică, a consumului și exportului – sunt contrabalansate de provocările deficitului forței de muncă, productivității scăzute și creșterii costurilor”, spune Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al cercetării. Față de ediția de la începutul anului 2018, perspectiva de creștere a companiilor continuă să fie conservatoare. În semestrul al doilea vedem o scădere de 9pp (puncte procentuale) a companiilor care se așteaptă la cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%, dar și o creștere de 5pp a celor care prognozează o cifră de afaceri mai mică cu -10%-20%, urmată de o creștere de 6pp a celor care se așteaptă la o cifră de afaceri mai mică cu 5%-10% în acest an. La nivel de industrii, cea mai mare creștere a cifrei de afaceri de 20%-30% este previzionată de 20% dintre firmele de IT, 18% dintre firmele din producția industrială și de 14% dintre firmele din comerț. Previziunile privind evoluția profitului din a doua jumătate al anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deși 16% dintre companii (față de 14% anterior) se așteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 9pp și 5pp pe palierele 1%-5% și respectiv 5%-10%. De asemenea crește de la 12% la 30% procentul companiior care spun că profitul lor va fi mai mic în 2018. Cea mai importantă creștere a profitului, de peste 30%, o preconizează 30% dintre firmele din IT, urmate de 15% din producția industrială și 13% construcți și imobiliare care preconizează creșteri de 20-30%.
Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,13%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,13%, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Miercuri, indicele a crescut de la 3,15% la 3,16%. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut joi la 3,39%. Miercuri, acest indice a stagnat la 3,40%, pentru a doua zi consecutiv.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Fostul director FMI Rodrigo Rato, condamnat definitiv
Fostul director al FMI Rodrigo Rato a fost condamnat definitiv, în Spania, la patru ani și jumătate de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de deturnare de fonduri în bănci pe care le prezida, a anunțat Curtea Supremă, relatează AFP. Condamnat prima oară în februarie 2017 în legătură cu aceste deturnări de la Caja Madrid și Bankia, pe care le-a prezidat din 2010 în 2012, Rodrigo Rato, în vârstă de 69 de ani, ar urma să nu scape de închisoare în urma hotărârii acestei ultime instanțe. Rodrigo Rato, un fost om puternic al dreptei spaniole, a devenit, în urma dezvpluirii mai multor scandaluri în care a fost implicat, una dintre personalitățile cele mai urâte într-o Spanie în criză. Vicepreședinte și ministru al Economiei în Guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar (1996-2004), el a condus după aceea FMI până în 2007, înainte să-și continue cariera în sectorul bancar. În acest dosar în care urmează să ajungă după gratii, intitulat ”carduri negre”, Rato a fost judecat împreună cu alți conducători ai Caja Madrid și Bankia cu privire la faptul că a beneficiat de carduri bancare oculte, prin care se foloseau după bunul plac de banii băncilor pentru a plăti cheltuieli personale.
Honda Motor investește masiv în General Motors
Honda Motor va investi 2,75 de miliarde de dolari pentru preluarea unei participații de 5,7% la Cruise, divizia de automobile autonome a General Motors, pentru dezvoltarea în comun de astfel de veehicule, cu care să ofere servicii de transport la nivel mondial, transmite Reuters. Parteneriatul cu Honda survine la câteva luni după ce compania de investiții SoftBank Group di nJaponia a făcut la rândul său o investiție de mai multe miliarde de dolari în Cruise. Astfel, Cruise intră în aceeașu categorie ca Waymo, divizie a Alphabet, în ceea ce privește resursele și planurole agresive de lansare a unor servicii comerciale. Honda, care rămăsese în urma altor companii în privința dezvoltării vehiculelor autonome, plătește un avans de 750 de dolari pentru participația de 5,7% la Cruise și va contribui cu alte 2 miliarde de dolari, în următorii 12 ani, la activitățile de dezvoltare și prin comisioane, au anunțat miercuri cele două companii. Acordul, care cere Honda să contribuie cu expertiză tehnică, extinde colaborarea dintre cei doi producători auto în domeniul tehnologiei autonome, care necesită costuri enorme și riscuri, fără să existe produse finite pentru piață.
