MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Stocul de spaţii de retail modern din România atinge 4,5 milioane de metri pătraţi
Iată cimitirul european al automobilelor electrice!
Mii de automobile electrice sunt parcate in arealul bine pazit al unui aeroport dezafectat din Brandenburg și în alte locuri asemenea. Presei i se refuza intrarea, filmările sunt din elicopter. Secretul ține de faptul ca mega-proiectul statal de e-mobilitate, al ultimelor guverne germane, pare sa dea chix, de cand nu mai sunt bani pentru subvenția acestuia. Bonusul de pana la 4.500 de euro/e-mașină a căzut prematur, la finele anului trecut.
Un sondaj al automobil-clubului german ADAC de săptămâna trecută, anunță optimist: „În ciuda pierderii finanțării de la stat, disponibilitatea de a cumpăra o mașină electrică, pe termen mediu, nu a scăzut. În același timp, leasingul rămâne popular ca formă de finanțare. Acest lucru este demonstrat de sondajul actual realizat de ADAC SE, în care peste 3.000 de persoane au fost chestionate în februarie și martie 2024, cu privire la deținerea, achiziționarea și finanțarea mașinilor electrice de uz privat”. Și totuși, cererea actuală pentru acestea s-a prăbușit, purtătorul de stindard în branșă, Tesla, pierde miliarde pe bursa acțiunilor E-auto, după cum relatează, in 8 aprilie, Merkur.de, citat de Hotnews.ro.
Șmecheria cu fondurile
15 milioane de mașini electrice până în 2030 era obiectivul autoimpus al guvernului federal. Însă acesta e în pericol de a eșua. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale germane, din 15 noiembrie 2023, „guvernul nu are voie să folosească, pentru protecția climei, fonduri bugetare dedicate combaterii Covid19. „Cea mai înaltă instanță din Germania a anunțat că modificarea bugetului suplimentar este neconstituțională”, scriam încă de anul trecut.
Ca urmare a deciziei bugetare de la Karlsruhe, guvernul federal a oprit sprijinul de stat pentru achiziționarea de mașini electrice, începând din 17 decembrie 2023, lucru anunțat de Ministerul Federal al Economiei, condus de Robert Habeck. Iar fiindcă acesta e de la Verzi, putem presupune că anunțul a fost însoțit și de un scrâșnet din dinți.
Pe urmele suprastocurilor de e-mașini
Dar să revenim la reportajul Spiegel, din 1 mai, care în două zile a atins aproape 800.000 de vizualizări și 4.200 de comentarii, doar pe Youtube. La un târg de mașini sub motto-ul „Primăvara auto”, reporterii stau de vorbă cu lumea. Prețurile ridicate și posibilitățile de alimentare îi sperie pe unii vizitatori. „Dacă mi s-ar oferi la prețul unui automobil pe benzină și n-ar trebui alimentat 1.000 de km, imediat aș cumpăra”, își exprimă un domn poziția. Cu patru procente mai multe înmatriculări auto au fost înregistrate în Germania, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu 2023. La capitolul E-auto, au fost cu 14% mai puține. Ofertanții la târg pentru Tesla nu dau niciun fel de date jurnaliștilor, despre vânzări și „rezonanța” acțiunii. Comunicarea ține „de vârf”. Iar la vârf se află și giga-factory din Grünheide, de lângă Berlin, unde Tesla, în ciuda unor repetate proteste și a opoziției localnicilor, a construit marea sa fabrică de mașini electrice, din Germania. Producția a început acum doi ani, inaugurată cu fast și “figuri”, de către Elon Musk și cancelarul Olaf Scholz. “Elon și Olaf”, privind spre viitor, comentează Spiegel. Olaf e de părere că aceasta a fost „decizia corectă”. Elon vorbește despre „viitor sustenabil”. Să fie oare așa, dat fiindcă 10% din angajații Tesla au fost anunțați prin mail de concediere, pentru ca firma să rămână “zveltă, inovativă și flămândă”?
Parcursul reportajului se extinde pe ruta „de provincie” din Brandenburg, pe care autotrenurile cu mașini electrice o calcă necontenit, aducînd chiar pagube trotuarelor și unor case de pe traseu, cu ziduri crăpate de la trepidațiile induse de traficul intens. Se vorbește de 100 de autotrenuri, zilnic. Acestea pleacă încărcate de la giga-factory și se întorc goale. Marfa e parcată în arealul unui fost aeroport militar, ținut secret în timpul celui de-al doilea război mondial, de la Neuhardenberg. Sute, poate mii de e-automobile sunt parcate acolo, prezumtiv în ideea vânzării. Dar poate și din cauza supraproducției. Însă nimeni, la fața locului, nu e dispus să ofere informații jurnaliștilor, iar filmările în areal sunt interzise. Un paznic spune că “acei ce deschid gura, zboară”. În fine!
Merkel și milioanele
Probabil că această tăcere nu și-a imaginat-o fostul cancelar Angela Merkel, care acum patru ani promitea 15 milioane de mașini electrice ale viitorului și un milion de stații de încărcare pentru acestea, până în 2030. Adică tot a doua mașină înmatriculată în Germania ar urma să fie electrică. Un vis frumos?
Nu doar Tesla este luată sub lupă de jurnaliștii germani, ci și alți producători auto cu viziuni pentru viitor. Între aceștia, Volkswagen, care în fabrica de la Zwickau, care produce exclusiv automobile electrice, a investit 1,2 miliarde euro.
Cu ușurință putem deduce că investiții de acest gen, în dezvoltare, se reflectă în prețul mașinilor cumpărate, care nu e chiar mic. Însă orice progres își are prețul său. Rămâne însă întrebarea: Este electro-mobilitatea, în Europa, un proiect în parte eșuat?
Gigantul german a cumpărat recent și o fabrică din România
Rheinmetall cere formarea unui consorţiu european de arme, vizând să deţină un rol global
Rheinmetall a lansat recent ideea formării unui consorţiu european de arme pentru a concura mai bine cu rivalii americani, în timp ce grupul german de apărare şi-a expus ambiţiile globale într-o industrie în plină expansiune, transmite Reuters.
Compania, un beneficiar major al creşterii cheltuielilor pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, estimează venituri record de peste 10 miliarde de euro (11 miliarde de dolari) în acest an şi un portofoliu de comenzi de 60 de miliarde de euro. ”Vrem să devenim un jucător la nivel mondial şi, în prezent, putem face asta pe cont propriu datorită fluxului nostru de numerar bun”, a declarat CEO-ul Armin Papperger la o întrunire a asociaţiei reporterilor de afaceri WPV la Duesseldorf, joi seara. El a spus că Rheinmetall va încerca să continue cu propriile achiziţii în Statele Unite, dar a sugerat şi crearea unui ”consorţiu mare” de companii europene de apărare. ”Cred că ar avea sens să înfiinţăm o casă de sistem europeană care să aibă o cifră de afaceri de aproximativ 30-35 de miliarde (de euro), astfel încât să putem concura cu americanii, asta este cu siguranţă posibil”, a spus Papperger. El a arătat că alţi jucători importanţi din Europa sunt Leonardo, care are o capitalizare de piaţă semnificativ mai mică decât Rheinmetall, şi KNDS din Franţa, dar nu a dat nicio informaţie despre vreo discuţie pentru a crea un posibil consorţiu.
Papperger a adăugat că în prezent nu există discuţii între Rheinmetall şi Thyssenkrupp din Germania, care caută investiţii în divizia sa navală. În Statele Unite, Papperger consideră că Rheinmetall are şanse mari să câştige un contract pentru dezvoltarea unui succesor al vehiculului de luptă Bradley într-un proiect care ar putea valora mai mult de 45 de miliarde de dolari. Dar el a sugerat că cea mai mare parte a comenzilor de echipare a armatei germane cu noi vehicule de luptă vor merge în Finlanda, unde compania de apărare Patria conduce dezvoltarea unui vehicul blindat 6x6 care va fi folosit şi de Finlanda, Suedia şi Letonia.
Guvernul cancelarului german Olaf Scholz a lansat în 2022 un fond special de apărare de 100 de miliarde de euro, în ceea ce a descris drept ”Zeitenwende” sau un punct de cotitură pentru a-şi creşte cheltuielile militare după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Cu toate acestea, Papperger a spus că este nevoie de încă 30 de miliarde de euro pe an.
”Dacă aceste 30 de miliarde de euro nu sunt investite... atunci (Zeitenwende) va eşua”, a spus el. Papperger a spus că Rheinmetall lucrează mai profitabil şi a prezis că valoarea sa de piaţă ar putea creşte la aproximativ 50 de miliarde de euro, de la 22 de miliarde de acum, deşi nu a dat un interval de timp.
Apple pariază pe AI
În cea mai mare parte a ultimului an şi jumătate, directorul general al Apple, Tim Cook, a răspuns întrebărilor analiştilor de pe Wall Street cu privire la planurile sale pentru inteligenţa artificială, pe fondul nemulţumirilor că producătorul de iPhone nu are nicio poveste despre AI, transmite Reuters. După ce compania a raportat joi rezultatele financiare trimestriale, Cook a insistat că Apple va avea detalii concrete despre planurile sale pentru AI, despre care va vorbi foarte curând. ”Continuăm să ne simţim foarte optimişti cu privire la oportunitatea noastră în AI generativă şi facem investiţii semnificative”, a declarat Cook pentru Reuters într-un interviu, menţionând că Apple a cheltuit 100 de miliarde de dolari în ultimii cinci ani pentru cercetare şi dezvoltare. Concurenţii Big Tech ai Apple au cheltuit sume comparabile sau chiar mai mari pe cercetare şi dezvoltare în aceeaşi perioadă, dar au cheltuit şi foarte mult pentru a construi centre de date care să găzduiască servicii AI. Microsoft a cheltuit 14 miliarde de dolari pentru investiţii în cel mai recent trimestru, iar Google, parte a grupului Alphabe,t nu este departe, cu 12 miliarde de dolari. Meta Platforms le-a spus investitorilor săptămâna trecută să se aştepte la cheltuieli de capital de până la 40 de miliarde de dolari în acest an. Apple gândeşte diferit. Cheltuielile sale de capital pentru tot anul 2023 au fost puţin peste 10 miliarde de dolari. Apple, care câştigă cei mai mulţi bani din vânzarea de dispozitive de consum, a plătit un preţ pentru această politică în cea mai mare parte a acestui an, acţiunile sale scăzând cu 10%, deoarece investitorii s-au temut că compania rămâne în urmă în cursa AI.
Posibile probleme pentru zona euro, la orizont - economist
Perspectiva ca Banca Centrală Europeană (BCE) să se îndepărteze de Rezerva Federală în privinţa reducerii dobânzii de referinţă va fi probabil ”deosebit de negativă” pentru zona euro, potrivit unui economist citat de CNBC. BCE pare pe cale să reducă ratele dobânzilor în iunie, cu excepţia oricăror surprize majore, iar datele recente privind inflaţia au susţinut de atunci argumentele pentru o reducere iminentă a costurilor îndatorării. Între timp, banca centrală a Statelor Unite a menţinut ratele dobânzilor constante, miercuri, Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă pentru stabilirea ratelor invocând ”lipsa de progrese suplimentare” în încetinirea inflaţiei la ţinta de 2%. Rezerva Federală a declarat că nu se aşteaptă să reducă dobânzile până când nu va dobândi ”o încredere mai mare” că inflaţia revine în mod sustenabil către nivelul ţintă, reiterând limbajul folosit după reuniunile din martie şi ianuarie. Astfel, BCE pare să fie pe cale să reducă ratele dobânzilor înaintea Fed. ”Problema reducerii dobânzilor în acest moment este că BCE consideră de la sine înţeleasă puterea monedei euro. Iar dacă încep să reducă dobânzile înainte de Rezerva Federală, asta dă, practic, lumii un semnal că euro trebuie să slăbească”, a declarat Daniel Lacalle, economist-şef la Tressis Gestion. ”Şi dacă euro slăbeşte, factura importurilor din zona euro va creşte, ceea ce face şi mai dificilă creşterea zonei euro”. Lacalle a spus că o reducere a ratei dobânzii cheie a BCE în iunie nu va determina companiile germane, franceze sau spaniole să ia mai mult credit ”pentru că o reducere mică a dobânzii nu este motorul cererii de credite”.
Inflaţia din Turcia a accelerat la aproape 70% în aprilie
Inflaţia din Turcia a accelerat la 69,8% în luna aprilie, în termeni anuali, a raportat vineri Institutul de Statistică din Turcia, cele mai mari creşteri de preţuri de consum de la an la an fiind în educaţie, cu un salt de 103,86%, şi hoteluri, cafenele şi restaurante, cu o creştere de 95,82%, relatează CNBC. Faţă de luna martie, preţurile au crescut cu 3,18%, conduse de creşterea preţurilor băuturilor alcoolice şi tutun, precum şi cazării în hoteluri,, cafenelelor şi restaurantelor. Rata inflaţiei din aprilie marchează cea mai mare creştere anuală a preţurilor din noiembrie 2022, când inflaţia era de aproximativ 85%. Deşi este o cifră uimitoare, valoarea CPI de aproape 70% din aprilie a fost de fapt un salt mai mic decât se aşteptau mulţi analişti. Dar orice speranţă de reducere a ratei dobânzii este departe, au spus economiştii. Banca centrală a Turciei şi-a majorat rata dobânzii cheie la 50%, invocând nevoia continuă de a contracara inflaţia din ţară. Banca a declarat în martie că ”o poziţie monetară strictă va fi menţinută până când se va observa o scădere semnificativă şi susţinută a tendinţei de bază a inflaţiei lunare”. ”Creşterea puţin mai mică decât erau aşteptările a preţurilor din Turcia ,în aprilie, la 69,8% a/a (consens 70,3%) oferă semne încurajatoare că presiunile preţurilor s-au atenuat din nou”, a spus Liam Peach, economist senior pe pieţele emergente la Capital Economics, cu sediul la Londra.
OCDE: Economia britanică va înregistra anul viitor cea mai slabă creştere în rândul statelor dezvoltate
Perspectivele de creştere ”lentă” a Marii Britanii vor face ca economia sa să înregistreze anul viitor cele mai slabe performanţe dintre toate naţiunile avansate, potrivit noilor prognoze ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite CNBC. Produsul intern brut al Regatului Unit este aşteptat să crească cu 0,4% în 2024, a anunţat joi grupul de reflecţie din Paris în cele mai recente perspective economice globale. Această cifră este în scădere faţă de o previziune anterioară de 0,7% şi mai puţin decât toate celelalte ţări din G7, în afară de Germania, care este aşteptată să fie de 0,2%. Se estimează că economia britanică va avansa cu 1% în 2025, în urma Canadei, Franţei, Germaniei, Japoniei şi SUA, deoarece efectele persistente ale ratelor ridicate ale dobânzilor şi ale inflaţiei continuă să aibă un efect negativ. Predicţia negativă vine în timp ce economia globală dă semne de redresare, cu o prognoză de creştere constantă, de 3,1% în 2024, înainte de o îmbunătăţire modestă, la 3,2% în 2025. ”Începem să vedem o oarecare redresare în multe părţi ale lumii”, a declarat joi Alvaro Pereira, directorul departamentului de studii de politică a OCDE. Creşterea în rândul ţărilor avansate va fi condusă anul viitor de America de Nord, despre care Pereira a spus că urmează previziunilor de ”creştere puternică” de 2,6% în SUA în 2024. Între timp, creşterea în Europa este aşteptată să se remarce anul viitor, după un 2024 lent.
