MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șapte din zece români merg la mall cel puțin o dată pe săptămână
Bărbații cheltuie cu 10% mai mult decât femeile (302 lei vs 275 lei), arată un studiu Reveal Marketing Research
Șapte din zece români merg la mall cel puțin o dată pe săptămână, iar dintre aceștia trei sunt femei și patru bărbați, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research. "Dacă domnii sunt cei care vin mai des la mall, doamnele petrec mai mult timp per vizită. Iar în ce privește obiceiurile de cumpărare, bărbații cheltuie cu 10% mai mult decât femeile (302 lei vs 275 lei)", susțin autorii studiului. Totodată, 26% dintre cei care au declarat că merg în mall fac vizite între o dată și de trei ori pe lună și numai 4% merg mai rar de o dată la 3 luni. Conform studiului, 73% dintre domni sunt prezenți la mall de câteva ori pe săptămână, 23% merg între o dată și trei ori pe lună, iar 4% mai rar de o dată la trei luni. Doamnele, în schimb, vizitează des centrele comerciale în proporție de 67%, fac 1-3 vizite pe lună în proporție de 29% și doar 4% au declarat că se duc la mall mai rar de o dată pe sezon. Timpul mediu pe care îl petrec românii într-o vizită la mall este de puțin peste 2 ore (130 minute), Generația Z (14-25 ani) fiind cea care se remarcă în acest caz, cu peste 150 de minute petrecute într-o singură sesiune de shopping. La polul opus se află Generația X (43-58 de ani), cu doar 116 ore. Cel mai des românii se duc în centrele comerciale pentru cumpărături (55%), în topul preferințelor urmând socializarea la o cafea (29%), masa în zona de food court (29%), o vizită la hypermarket (18%), mersul la cinematograf (4%) și plata utilităților & sport (2%). Cei care merg la shopping cumpără mai degrabă haine de damă (18%) sau pentru bărbați (12%) și cosmetice sau parfumuri (10%). "În prezent, mall-urile joacă un rol important în stilul de viață al consumatorilor, succesul acestora pe piața românească fiind de necontestat. Avem din ce în ce mai multe astfel de centre comerciale în orașe, iar aglomerația din acestea reflectă foarte clar plăcerea românilor de a face cumpărături, dorința de a socializa și de a se distra. Vizitatorii mall-urilor se remarcă prin diversitatea lor de gen, vârsta, venit și nivel de educație întrucât aceste destinații oferă un mediu atractiv și adaptat unei game largi de nevoi individuale, atât de ordin emoțional cât și rațional", a afirmat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research. Femeile sunt cele care vin la mall pentru a face cumpărături (61%), în timp ce bărbații, deși cheltuie mai mult per sesiune, își planifică vizitele și în scop utilitar și numai în proporție de 48% pentru cumpărături. Conform studiului, suma cheltuită în medie de către români la o vizită în mall este de aproape 300 de lei. Cei mai cheltuitori sunt cei din segmentul de vârstă 36-45 de ani (Millenials), cu aproape 370 lei, urmați îndeaproape de Generația X, care cumpără în valoare de circa 330 lei într-o vizită la mall. Cel mai puțin cheltuie într-o sesiune de cumpărături Generația Z - numai 200 lei. "Interesant de observat este și tendința consumatorilor care, deși achiziționează mai ales din magazine online, merg totuși în shop-urile de tip showroom aflate în mall-uri pentru a testa produsele înainte de a le cumpăra efectiv. Dintre aceștia, se remarcă mai ales Generația Z (46%). Eșantionul a cuprins 826 de respondenți aflați în categoria de vârstă 14-60 de ani, cu educație preponderent medie și superioară și venituri variate, aflați în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța și Iași", precizează autorii studiului.
Adrian Vasilescu: Cursul leu-euro a fost un stîlp de stabilitate
u “nu se mișcă așa cum bate vântul și nici măcar cum sunt frământările politice în această țara”, susține consilierul guvernatorului BNR
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a afirmat că au fost multe incertitudini, multe vulnerabilități în ultima perioadă, dar cursul leu-euro a fost un stîlp de stabilitate și rămâne așa. El a menționat că leul nu se mișcă așa cum bate vântul, nici măcar cum sunt frământările politice în această țară. Adrian Vasilescu a fost întrebat marți, la Prima News, cam în cât timp să ne așteptăm ca un euro să ajungă la cinci lei. “În primul rând, au trecut 11 - 13 ani de când ne așteptăm la cinci lei. Fiecare an a început cu această previziune: anul acesta, cursul leu - euro va urca la cinci lei pentru un euro. Și nu s-a întâmplat. Este posibil să se întâmple oricând, este posibil să nu se întâmple, să ne ajungă intrarea în euro și să nu mai apucăm să vedem un curs de cinci lei pentru un euro. Ce se întâmplă acum însă este interesant, nu atât de important, dar interesant, în sensul că am avut opt zile una după alta, în luna mai, cu depreciere a leului față de moneda unică europeană. Opt zile una după alta nu a mai fost de multă vreme. Dar în niciun caz deprecierea care s-a produs nu justifică trimiteri la maxime istorice, așa cum toată presa a titrat. Ieri nu a fost o zi de depreciere, ci o zi de apreciere, prima zi de apreciere după opt zile de deprecieri. Cele opt zile de deprecieri care au premers zilei de ieri, care a fost o zi de apreciere a leului și s-ar putea deschide o cursă întreagă de apreciere,această zi de ieri? Deprecierile au fost așa, dacă putem vorbi despre maxime istorice, trei sferturi de ban, nu 10 bani, nu un ban, ci trei sferturi de ban”, a afirmat Adrian Vasilescu. El a menționat câteva cauze pentru care s-ar fi putut întâmpla acest lucru. “De ce s-a întâmplat asta sunt mai multe cauze. Dacă citiți comunicatul Băncii Naționale de la recenta ședință de politică monetară, o să vedem acolo că există un surplus de lichiditate de lei pe piață. Deci sunt lei suficienți, piața are o acoperire monetară bună. În al doilea rând, noi trăim într-o regiune care este sensibil influențabilă. În timp ce leul s-a depreciat cu mai puțin de 1% pe săptămână, atât forintul maghiar, cât și zlotul polonez au avut deprecieri, nu fiecare zi, dar au fost zile cu deprecieri de 1% pe zi. Asta înseamnă că în această perioadă, în această zonă a lumii, se întâmplă ceva, ceva ocazional”, a mai declarat consilierul guvernatorului BNR. Adrian Vasilescu a mai fost întrebat dacă cursul leului ar putea fi influențat de tulburările politice interne, de faptul că nu ar avea loc rocada guvernamentală atunci când a fost stabilită. “Leul nu se mișcă așa cum bate vântul. Leul este stâlpul forte de stabilitate în economia României în raport cu moneda unică europeană. Leul se mișcă pe o piață valutară stabilă și este stabilă, a fost stabilă și în timpul crizei din 2008 și în timpul crizelor care au urmat și în actuala criză, care a început în 2020 și încă nu s-a încheiat. Au fost multe incertitudini, au fost multe vulnerabilități, dar cursul leu-euro a fost un stîlp de stabilitate. Și rămâne un stâlp de stabilitate. Nu se mișcă așa cum bate vântul și nici măcar cum sunt frământările politice în această țară”, a mai afirmat Adrian Vasilescu.
Numărul investitorilor a urcat la aproape 495.000
Industria fondurilor de investiții înregistrează un număr istoric de investitori, aproximativ 495.000 la finalul lunii aprilie, în creștere cu 12.000 față de luna anterioară, a anunțat marți, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). "Fără îndoială că suntem de acord cu toții că ne aflăm într-un context internațional complex și nu mai reiau faptul că războiul e lângă noi și că avem o inflație ridicată sau avem dobânzi ridicate, că pare că ne-am obișnuit cu ele, deși ne-am dori ca cel puțin inflația sau dobânzile să înceapă să scadă, dar, iată că de câteva luni constatăm că anumite instituții financiare din Statele Unite sau din Elveția ne dau de furcă. Asta în timp ce, dacă ne uităm la rezultatele pe trimestrul I sau pe anul trecut ale băncilor din România, constatăm rezultate foarte interesante, foarte bune, aș putea spune. O altă situație este determinată de faptul că, iată, avem o grevă generală a profesorilor, urmează modificări politice, guvernamentale și cu toate astea ne aflăm între un IPO, de asemenea, care tocmai s-a încheiat fără un succes și suntem în așteptarea, poate, a celui mai mare IPO de care se vorbește cred că de vreo 10 ani, cel puțin 10 ani. Sperăm ca măcar acesta să se termine cu succes. E vorba de Hidroelectrica. Și, cu toate acestea, constatăm că la finalul anului 2022 piața de fonduri deschise din România a scăzut cel mai mult din toată Europa. Asta în contextul în care, dacă ne uităm la cifrele de la finalul lunii aprilie 2023, constatăm că, din punct de vedere al numărului de investitori, suntem la un număr istoric. Sunt aproape 495.000 de investitori, o creștere de 12.000 față de luna anterioară și cred că o creștere de aproximativ 200.000 față de momentul septembrie 2020 când am demarat împreună noi, Asociația Administratorilor de Fonduri proiectul 'Economisește inteligent'", a susținut Horia Gustă. Acesta a participat marți la dezbaterea "Fondurile locale de acțiuni în contextul internațional", eveniment organizat de Bursa de Valori București și Asociația Administratorilor de Fonduri. Potrivit acestuia, deși sunt scăderi de active la finalul anului, se constată că încrederea pe care administratorii de fonduri au transferat-o către investitori este una însemnată. În opinia sa, trebuie schimbat ceva, pentru că, potrivit cifrelor, în prezent avem cea mai scăzută pondere la nivelul populației de sume investite per capita în fonduri deschise de investiții.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,56% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 6,56% pe an, de la 6,58% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,67% pe an, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,86%, de la 6,87% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Ford Motor a prezentat noi contracte de aprovizionare cu litiu pentru baterii
Ford Motor a prezentat luni noi contracte de aprovizionare cu litiu pentru baterii, deoarece producătorul de automobile din SUA își propune să-și atingă obiectivul de a produce 2 milioane de vehicule electrice până în 2026, reducând decalajul față de liderul de piață Tesla, transmite Reuters. Ford a organizat luni un eveniment pentru investitori, explicând modul în care intenționează să câștige bani și să intensifice producția de vehicule electrice de următoarea generație, în timp ce lucrează pentru a aborda un dezavantaj semnificativ legat de costurile actuale, față de concurenți. CEO-ul Jim Farley a spus că producătorul de automobile subliniază pentru investitori ”pariuri mari pe care le facem - pariuri diferite decât altele”. Producătorii de automobile nord-americani se întrec pentru a-și asigura aprovizionarea cu materiale necesare bateriilor, pentru a crește producția de vehicule electrice, pe măsură ce cererea de vehicule ecologice crește, și pentru a profita de creditele fiscale oferite de SUA. Contractele anunțate luni marchează un pariu extins al Ford pe tehnologia de extracție directă cu litiu (DLE), o serie emergentă de tehnologii de filtrare, nedovedite, menite să revoluționeze modul în care este produs metalul pentru industria EV. În condițiile lor, Albemarle și Nemaska Lithium vor furniza hidroxid de litiu, un ingredient principal în catodul bateriilor litiu-ion, pe o perioadă de cinci și, respectiv, 11 ani. Albemarle va furniza în viitor peste 100.000 de tone metrice de hidroxid de litiu pentru aproximativ 3 milioane de baterii Ford EV, au spus companiile. Vicepreședintele Ford, Lisa Drake, a spus că acordurile prezintă un risc semnificativ mai mic decât bazarea pe investiții în producători juniori. Litiul, o componentă cheie a majorității bateriilor moderne de vehicule electrice, are o densitate de energie mai mare decât cea a bateriilor tradiționale, făcând posibilă păstrarea bateriilor compacte cu o capacitate de stocare mai mare, crucială pentru a asigura un interval mai mare de timp între încărcări. În cadrul altor acorduri, compania cu capital privat EnergySource Minerals va furniza Ford hidroxid de litiu de la sediul său din Imperial Valley, California, care este de așteptat să devină operațional în 2025, în timp ce Compass Minerals va furniza carbonat de litiu. Acordurile anunțate luni vin, de asemenea, în timp ce îndoielile persistă pe Wall Street cu privire la capacitatea producătorilor auto tradiționali de a-și atinge obiectivele înalte stabilite pentru producția de vehicule electrice.
Poșta Română anunță un nou parteneriat cu eBay
Compania Națională "Poșta Română" (CNPR), în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, organizează, marți, conferința de prezentare a unui parteneriat parafat cu eBay. Cu ocazia acestui eveniment, autoritățile vor anunța și lansarea unui program național dedicat IMM-urilor românești. Potrivit organizatorilor, în cadrul conferinței sunt așteptați să participe Sebastian Burduja - ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Valentin Ștefan - director general al CNPR și Miki Sokolovsky - director de Comunicare și Marketing EMEA emerging markets eBay.
“Inflația a erodat securitatea financiară a familiilor americane”
Valul inflaționist care a atins anul trecut un maxim al ultimilor 40 de ani și rămâne încă ridicat a erodat sentimentul de securitate financiară al gospodăriilor din SUA, a raportat luni Rezerva Federală, mulți americani spunând că și-au redus economiile pentru a se descurca, s-au simțit mai puțin în siguranță cu privire la pensionare și au amânat achizițiile sau le-au schimbat cu produse mai ieftine, transmite Reuters. Într-un sondaj anual care arată efectele corozive ale inflației asupra încrederii economice a americanilor, Fed a spus că procentul respondenților care au spus în 2022 că se descurcă ”cel puțin bine din punct de vedere financiar” a scăzut cu 5 puncte procentuale, cel mai mult de când a fost lansat sondajul, acum un deceniu, la 73%. În anul precedent, acest procent se menținuse la un nivel record. Ponderea celor care spun că se descurcă mai greu a crescut cu 15 puncteprocentuale, până la 35%, cel mai înalt nivel de când Fed a început să pună această întrebare în 2014. Fed a lansat sondajul numit ”Survey of Household Economics and Decisionmaking” în 2013. Proporția celor care au spus că economiile lor pentru pensii ”sunt pe drumul cel bun” a scăzut la 31% în rândul celor care nu s-au pensionat încă, față de 40% în 2021.
Netflix îmbunătățește funcția My List
My List, funcția prin care abonații Netflix pot salva conținut într-o listă proprie, primește câteva îmbunătățiri menite să-i crească funcționalitatea. Netflix simplifică modul în care utilizatorii pot găsi filmele și serialele salvate în My List, adăugând filtre prin care conținutul din această secîiune poate fi sortat. Filtrele, adăugate în partea de sus a ecranului, permit utilizatorilor să afișeze doar filme sau doar seriale, ori să scoată în evidență conținutul la care a început să se uite. Noua funcționalitate se poate dovedi de folos în special acelor utilizatori care au adăugat foarte multe titluri în My List, iar apoi le este greu să localizeze un anumit titlu. Cu aceeași ocazie, este simplificat modul în care conținutul din My List poate fi eliminat. Acest lucru poate fi făcut acum printr-un simplu swipe pe titlul care se dorește a fi scos din listă. Până acum, pentru a scoate un titlu din My List, utilizatorul trebuia să viziteze pagina titlului respectiv și să folosească același buton pe care a apăsat când a salvat titlul în My List. Noile opțiuni sunt implementate acum în cadrul aplicației Netflix de Android, compania promițând că acestea vor ajunge și pe iPhone peste câteva săptămâni.
