MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 700 de miliarde de lei
Împrumuturile guvernamentale au urcat din nou la 50% din PIB
Datoria statului, aflată într-o creștere constantă de-a lungul anilor, a trecut de pragul de 700 de miliarde de lei. Totodată, gradul de îndatorare raportat la PIB a depășit nivelul de 50% și a ajuns la 50,1%, relevă datele analizate de Profit.ro. Astfel, în februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde lei (50,1% din PIB), față de 695 miliarde lei (49,2% din PIB), în ianuarie, și 667,3 miliarde lei (47,2% din PIB), în decembrie. Nivelul de îndatorare raportat la PIB depinde destul de mult de evoluția PIB nominal, de ritmul împrumuturilor, dar și de sumele care ajung la plată în cursul anului în contul datoriei. Ministerul Finanțelor a împrumutat în primele luni ale anului mult, scopul fiind de a-și acoperi cât mai mult din necesarul pentru tot anul în perioadele mai favorabile ale piețelor financiare, conform Profit.ro. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis, la momentul la care s-a depășit prima dată pragul de 50%, că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică. În plus, pentru a se declanșa prevederea din lege, nivelul datoriei de peste 50% ar trebui să fie și transmis către Eurostat ca nivel oficial al datoriei, acțiune pentru care autoritățile au o perioade de timp suficient de lungă ca avansul PIB nominal să ducă din nou gradul de îndatorare sub 50% din PIB. "Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 50,1% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2023. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare PIB-ul realizat în anul 2022 comunicat de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2023, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și se va republica”, a precizat Ministerul Finanțelor. Pentru finalul anului 2023, Guvernul estimează un nivel de îndatorare de 46,8% din PIB.
58% dintre antreprenorii locali vor să se asigure că afacerea rămâne în familie pe termen lung
procentul este mai mic față de Europa Centrală și de Est reiese dintr-un raport PwC Global Family Business Survey
Doar 58% dintre afacerile de familie din România spun că vor să se asigure că business-ul rămâne în familie pe termen lung, comparativ cu 74% în Europa Centrală și de Est (ECE) și cu 66% la nivel global, potrivit sondajului PwC Global Family Business Survey. Mai mult, doar 63% dintre afacerile de familie în România au planuri pentru viitorul afacerilor, precum convenții între acționari (39%), politici privind dividendele (39%), proceduri de urgență și situații neprevăzute (15%) sau testament (12%). Comparativ, 69% dintre afacerile de familie din ECE și 81% la nivel global au astfel de aranjamente. Obiectivele personale cheie pe termen lung ale proprietarilor de afaceri de familie din România sunt protejarea afacerii ca cel mai important activ al familiei (87%) și generarea de dividende pentru membrii familiei (84%). ”În România ecosistemul afacerilor de familie este încă tânăr, 90% din aceste companii fiind la prima generație și doar 9% la a doua generație, comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est sau de la nivel global unde există companii care au ajuns la a treia sau a patra generație. Planificarea succesiunii este o modalitate de a pune baze solide pentru viitor, de a identifica noi modalități de dezvoltare și de creștere a afacerii. De exemplu, implicarea membrilor de familie din generația următoare, care au cunoștințe digitale sau de sustenabilitate, ar putea duce la transformarea afacerilor atât de necesară pentru a supraviețui în viitor”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România. În același timp, nivelul de încredere între membrii familiei este considerat în general ridicat, iar 74% dintre respondenți afirmă că există o aliniere a familiei cu privire la direcția companiei (față de 59% la nivel global). ”O succesiune fără probleme, gândită până la cel mai mic detaliu, este o garanție că viitorul familiei și al companiei este și va fi stabil. Procesul nu se concentrează doar pe simpla transmitere a proprietății către următoarea generație sau pe asigurarea averii prin stabilirea unei structuri juridice adecvate, ci acoperă stabilirea unor reguli de comunicare, instituirea unei guvernanțe familiale adecvate și transmiterea cunoștințelor, a experienței și a valorilor către generația tânără. Pe de altă parte decizia de a vinde afacerea poate fi luată atunci când aceasta trebuie să treacă la alt nivel de dezvoltare, iar proprietarii nu au posibilitatea de a finanța investițiile necesare sau au nevoie de un partener strategic în acest scop”, a spus George Ureche, Director PwC România. Majoritatea afacerilor de familie din România (82%) și-au crescut vânzările în ultimul an financiar, nivel în creștere de la 55% în 2021, an încă afectat de pandemie, nivel similar cu cel înregistrat în ECE (83%) și peste procentul de 71% înregistrat la nivel global. În același timp, obiectivele de creștere sunt ambițioase și pentru următorii doi ani: 27% dintre afacerile de familie din România se așteaptă să crească rapid și agresiv, față de 20% la nivel de ECE și 14% la nivel global.
Investițiile străine directe au ajuns la 2,587 miliarde euro în primele trei luni ale anului
Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut la 2,587 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, comparativ cu 2,887 miliarde de euro în perioada ianuarie - martie 2022, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate luni. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,945 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane de euro. Conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele trei luni din 2023, cu 10,3%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 1.809 de unități. Cele 1.809 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 6,89 milioane de dolari, cu 31,2% mai mic față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-martie 2022, de 10,02 milioane de dolari. La finele lunii martie 2023, în România existau 246.024 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,149 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.065 (capital subscris de 4,046 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,649 miliarde de dolari, în 5.915 de firme.
Autoturismele ''verzi'' câștigă teren în România: cotă de 20,4% din total piață
Autoturismele ecologice au ajuns, în România, la o cotă de piață de 20,4%, la finele primelor patru luni din 2023, în timp ce înmatriculările pe acest segment au crescut cu 29,4%, față de intervalul similar din 2022, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Statistica oficială relevă faptul că autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au depășit cu 7,1% cota de piață deținută de motoarele diesel, la patru luni. În această marjă, autoturismele full electrice dețin o cotă de 8,7% din piață, în perioada analizată, față de anul 2022 când reprezentau 7,9%. Ca și în anul 2022, când, deși s-a înregistrat o scădere a achizițiilor de autoturisme în general, cele "verzi" au performat, în anul 2023, achizițiile din această categorie au crescut considerabil (plus 29,4%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest context, se remarcă majorare la autoturismele 100% electrice (plus 36,8%) și la cele plug-in hybrid (plus 43,1%). De asemenea, autoturismele full electrice mențin trendul crescător al anului anterior, iar în luna aprilie a acestui an au ajuns la o creștere de 6,4% față de luna similară a anului trecut, în timp ce la nivelul celor patru luni din acest an, la un salt de 36,8%. În plus, mașinile plug-in se află pe un trend crescător, cu o creștere de 87,8%, de la un an la altul, respectiv de 43,1% față de primele patru luni din anul 2022. Totodată, înregistrările de autoturisme full hybrid au crescut cu 17,3%, la finele lunii aprilie 2023, față de primele patru luni ale anului anterior, însă au scăzut cu 2,3% în aprilie anul curent vs aprilie 2022. Potrivit sursei citate, în topul primelor cinci cele mai vândute autoturisme 100% electrice se află Dacia Spring - cu 1.865 de unități și o creștere de 27,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, urmată de Renault Megane (292 de unități, fără înmatriculări în perioada similară din 2022), Tesla Model Y (289 de unități, plus 542,2%), Volkswagen e-UP! (221 de unități, plus 132,6%) și Tesla Model 3 (208 unități, -11,5%). În ceea ce privește autoturismele Plug-in, cel mai comercializat model este Ford Kuga - cu 290 de unități (plus 143,7% față de primele patru luni din 2022), după care urmează Mercedes Benz GLE (114 unități, plus 18,8%), Mazda CX 60 (110 unități, fără înmatriculări în perioada similară din 2022), Renault Captur (109 unități, plus 55,7%) și Mercedes Benz GLC (81 de unități, 2,5%). În plus, autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc din Top 3 Toyota Corolla (571 de unități, -7,5% față de 2022), Toyota Yaris (487 de unități, plus 68,5%) și Toyota RAV4 (475 de unități, plus 18,8%). La nivel general, în România, înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în primele patru luni ale acestui an, cu 25,1% față de 2022. Pe piața națională, în intervalul de referință, clasamentul mărcilor de autoturisme plus autovehicule comerciale, cuprinde în ordine: Dacia (16.608 unități), Renault (5.380), Ford (3.379), Hyundai (3.201), Toyota (3.121), Skoda (3.013), Volkswagen (3.001), Mercedes Benz (2.944), BMW (1.566) și Suzuki (1.287).
Grupul Cris-Tim a obținut accesul pe piața SUA pentru salamul de Sibiu IGP
Grupul Cris-Tim a fost acreditat pentru exportul salamului de Sibiu IGP (Indicație Geografică Protejată) pe piața din Statele Unite în urma unui audit riguros al Food Safety and Inspection Service (FSIS) efectuat în România, care a certificat că sistemul românesc de inspecție a cărnii și produselor din carne poate asigura controlul final, supravegherea și aplicarea legislației. ”Obținerea acestei acreditări extrem de importante economic pentru țara noastră este rezultatul unui efort conjugat al Cris-Tim și al altor producători de mezeluri din România, al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și al ambasadelor celor două țări - SUA și România. Grupul Cris-Tim aîndeplinit toate cerințele necesare pentru a fi finalizată echivalarea sistemului de inspecție a cărnii din România cu cel din SUA. Pentru redeschiderea pieței americane pentru carnea și produsele din carne din țara noastră, echipa tehnică din cadrul Grupului Cris-Tim a fost în contact permanent cu ANSVSA, FSIS și cu Serviciul de Inspecție pentru Sănătatea Animalelor și a Plantelor din cadrul Ministerului american al Agriculturii (USDA-APHIS)”, transmit reprezentanții grupului într-un comunicat. Compania a parcurs toate etapele care au permis îndeplinirea cerințelor suplimentare pe sănătate animală necesare în vederea exportului de salamuri crud-uscate din România în Statele Unite ale Americii. A fost un demers de lungă durată, în care reprezentanții Cris-Tim au participat activ la întâlnirile tehnice pe marginea cerințelor transmise de către APHIS, precizează sursa citată. ,,A fost un efort de echipă în care am dezvoltat un set specific de proceduri care să poată corela constant cerințele și să asigure, în final, echivalarea sistemului de inspecție.Conducerea Grupului Cris-Tim a fost direct implicată alături de echipa tehnică internă pentru a beneficia de toate pârghiile necesare în scopul implementării cerințelor ANSVSA, FSIS și USDA-APHIS”, a declarat Cristina Licu, Director Calitate-Protecția mediului în cadrul Cris-Tim. România este acum eligibilă să exporte salamurile crud-uscate și mai ales Salamul de Sibiu IGP. ,,Suntem onorați că am fost parte a proiect atât de amplu și alături de reprezentanții ANSVSA am reușit să răspundem exigențelor în materie de certificare și acreditare cerute de autoritățile americane”, a declarat și Nicoleta Ene, Director General al fabricilor de producție de mezeluri.
Linda Yaccarino este noul CEO al Twitter
Noul CEO al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat într-un tweet că a fost inspirată de viziunea proprietarului Elon Musk de a crea un viitor mai luminos și că este încântată să contribuie la transformarea platformei de socializare, transmite Reuters. Declarația făcută pe Twitter sâmbătă a fost prima dată când Yaccarino a vorbit public de când a apărut joi vestea că era în discuții pentru a deveni următorul CEO al Twitter. Musk, care a ocupat funcția de CEO de la cumpărarea Twitter cu 44 de miliarde de dolari, în octombrie anul trecut, a anunțat numirea vineri. ”Am fost de mult inspirată de viziunea șlui Muskț de a crea un viitor mai luminos. Sunt încântată să ajut să aduc această viziune la Twitter și să transformăm această afacere împreună!”, a scris Yaccarino. Yaccarino, care în calitate de director de publicitate pentru NBCUniversal, parte a grupului Comcast, a petrecut câțiva ani modernizându-i afacerea cu publicitate, a spus că este dedicată viitorului Twitter și a spus că feedbackul utilizatorilor este vital pentru a construi Twitter 2.0. Yaccarino va prelua o platformă de socializare care a încercat să inverseze o scădere a veniturilor din reclame și este afectată de provocări, împreună cu datorii mari. De când Musk a achiziționat Twitter, agenți de publicitate mari au părăsit platforma, îngrijorați că reclamele lor ar putea apărea alături de conținut neadecvat, după ce compania a pierdut aproape 80% din personal.
General Motors va rechema 1 milion de SUV-uri din cauza problemelor la airbag-uri
General Motors va rechema aproape 1 milion de vehicule sport utilitare din Statele Unite, deoarece dispozitivul de umflare a airbagului șoferului ar putea exploda în timpul declanșării acestuia, transmite Reuters. Rechemarea acoperă 994.763 de vehicule Buick Enclave, Chevrolet Traverse și GMC Acadia, din anii 2014 până în 2017, cu module produse de ARC Automotive. Dealerii vor înlocui modulul airbagului șoferului. Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi a declarat că un șofer din Michigan al unui Chevrolet Traverse din 2017 a fost implicat într-un accident în care dispozitivul de umflare a airbagului șoferului din față s-a rupt în timpul declanșării, provocând răni faciale. O inspecție din 25 aprilie a confirmat că airbagul frontal al șoferului s-a rupt în vehicul. GM a spus că încă investighează problema, cu asistența unei firme de inginerie terță parte. ”GM ia această măsură extinsă dintr-o abundență de precauție și cu siguranța clienților noștri drept cea mai mare prioritate a noastră”, a spus producătorul auto din Detroit.
Apple pregătește lansarea cipurilor M3
Gigantul american Apple a început să testeze a treia generație de cipuri dezvoltate intern, pe care urmează să le lanseze anul acesta. Apple face ultimele pregătiri pentru lansarea cipurilor M3, a treia generație de cipuri dezvoltate intern, care fac pasul la procesul pe 3nm pus în practică de taiwanezii de la TSMC, conform Bloomberg. Trecerea de la 5nm la 3 nm va fi responsabilă de o creștere a densității procesoarelor cu 50% față de prima generație. M3 va avea 12 nuclee de procesor, față de 8, câte avea M1, sau 10, câte folosește M2. De asemenea, de la 14, respectiv 16 nuclee de procesare video, cât aveau generațiile anterioare, M3 va oferi 18 nuclee de proceare. Nu este clar, deocamdată, cât RAM vor avea cipurile M3, însă, testele văzute de Bloomberg, care se presupune că veneau de la un M3 Pro, arătau o capacitate de 36GB de memorie RAM. Spre comparație, generația actuală de M2 Pro, oferă de la 16GB la 32GB RAM. Apple este așteptată să lanseze cipurile M3 spre finalul acestui an sau cel târziu la începutul anului viitor.
