MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 40% dintre candidații care au aplicat pentru loc de muncă aleg ofertele ce afișează salariul
Candidații aplică preponderent pentru joburi din domenii care s-au dovedit rezistente în fața crizelor, precum cele din Vânzări, Contabilitate, Inginerie, IT și Producție/Logistică
Peste 40% din totalul aplicărilor pentru un loc de muncă au fost către oferte care afișează salariul, în ultimul trimestru al acestui an, arată datele centralizate de o platformă de recrutare online. Conform unui sondaj BestJobs, candidații aplică preponderent pentru joburi din domenii care s-au dovedit rezistente în fața crizelor, precum cele din Vânzări, Contabilitate, Inginerie, IT și Producție/Logistică. Patru din zece (40%) din totalul aplicărilor au vizat locuri de muncă în care angajatorii afișează oferta salarială. În ceea ce privește domeniile de activitate, candidații se orientează către acelea care au dovedit de-a lungul timpului că rezistă în condiții economice nefavorabile. Raportat la platforma de recrutare BestJobs, domeniile cu cele mai multe aplicări sunt cele care caută constant candidați, având un număr mare de oferte și care oferă creșteri salariale de la un an la altul. Astfel, principalul domeniu care a dovedit stabilitate în ultimii ani este cel al Vânzărilor, care are și cea mai mare ofertă de joburi în fiecare lună, și unde candidații se pot angaja pe salarii între 400 și 600 de euro/lună ca lucrător comercial, sau pe 1.400 - 1.800 euro net/lună, pe poziții de Management. De asemenea, în Contabilitate, salariile nete sunt între 800 și 1.100 euro/lună pentru poziții de contabili sau consultanți financiari și ajung la 2.000 de euro, pentru rolurile de experți contabili. În plus, candidații din Inginerie pot obține între 1.200 și 1.800 de euro/lună, în funcție de specializare și nivelul de experiență, fiind depășiți de cei din IT, pentru care salariile medii sunt în jurul valorii de 3.000 de euro, cu o variație semnificativă în funcție de anii de experiență și de competențele acumulate. Totodată, un domeniu în creștere este Producția, unde rolurile de bază (precum cel de operatori producție) sunt recompensate cu 600 - 800 de euro net/lună, în timp ce posturile de conducere și coordonare (Manager achiziții, Specialist operațiuni etc), pot obține între 900 și 1.300 de euro/lună. Potrivit sursei citate, în ultimii trei ani, Construcțiile, cu toate specializările derivate, IT/Telecom, în special pe zona securității cibernetice și a Inteligenței Artificiale, și Medicina au crescut considerabil în privința necesarului de candidați, promovând o cerere solidă și sustenabilă de posturi bine remunerate.
Bursa de la București a câștigat, în această săptămână, aproape 900 milioane de lei
u cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost marți, 6 iunie, când s-a înregistrat un rulaj de 53,820 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 888,966 milioane de lei la capitalizare, respectiv 0,42%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 5,48%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 209,315 miliarde de lei, în perioada 5 - 9 iunie 2023, în creștere de la 208,426 miliarde de lei, în perioada 29 mai - 2 iunie 2023. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 158,634 milioane de lei, în scădere față de 167,835 milioane de lei, în săptămâna anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost marți, 6 iunie, când s-a înregistrat un rulaj de 53,820 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi, 8 iunie, cu o valoare a tranzacțiilor de 21,696 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 12.251,01 puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 54,648 milioane de lei și o creștere a prețului cu 2,40%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile Fondului Proprietatea, cu tranzacții de 30,309 milioane de lei (-0,49%) și OMV Petrom, cu 18,677 milioane de lei (-0,48%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Socep (plus 17,82%), Comelf (plus 14,78) și VES (plus 12,10%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile SIF Hoteluri, cu un declin de 15,82%, urmate de cele ale Nuclearelectrica (-12,40%) și ale societății Evergent Investments (-7,49%).
Aproape 2.200 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele 4 luni
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a crescut cu 1,29% în primele patru luni din 2023, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 2.199 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 455, în creștere cu 16,37% față de perioada ianuarie-aprilie 2022. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 151 insolvențe (minus 25,25%), Cluj - 127 (minus 9,29%), Iași - 106 (plus 30,86%) și Timiș - 96 (minus 12,73%). Cele mai puțin insolvențe s-au consemnat în județele Botoșani - 8 (minus 33,33%), Călărași - 10 (minus 37,5%) și Covasna - 10 (plus 25%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 616 (plus 9,8% comparativ cu primele patru luni din 2022), construcții - 427 (plus 0,23%) și industria prelucrătoare - 255 (minus 2,3%).
Înscrierile zilnice pe Netflix au crescut în Statele Unite
Înscrierile zilnice pe Netflix au crescut în Statele Unite, în primele zile după intrarea în vigoare a măsurilor luate de gigantul de streaming împotriva partajării parolelor pe 23 mai, au arătat datele firmei de cercetare Antenna, citate de Reuters. Căutând noi modalități de a câștiga bani pe o piață saturată și într-o economie dificilă, Netflix a decis să reglementeze partajarea parolelor contului cu prietenii și familia, o schimbare drastică pentru o companie, care a postat cândva pe Twitter ”Dragostea este partajarea unei parole”. Netflix estimase că peste 100 de milioane de gospodării și-au furnizat parolele de conectare persoanelor din afara caselor lor. În conformitate cu noile reguli, utilizatorii din SUA pot adăuga un membru din afara casei lor, pentru o taxă suplimentară de 8 dolari pe lună. Calculele sale par să fi dat roade, deoarece compania a înregistrat aproape 100.000 de înscrieri zilnice atât pe 26 mai, cât și pe 27 mai, potrivit Antenna. Netflix, care și-a extins măsurile în peste 100 de țări, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii a Reuters. Pionierul streamingului video a cunoscut cele mai mari patru zile de achiziții de utilizatori din SUA după ce schimbarea a intrat în vigoare, în cei 4-1/2 ani în care Antenna a acoperit compania. Creșterea recentă a numărului de înscrieri a depășit, de asemenea, nivelurile observate în timpul restricțiilor inițiale din SUA pentru Covid-19 din martie și aprilie 2020, potrivit Antenna, care obține date de la colectori de date terți care urmăresc chitanțele de achiziții online, detaliile de credit, de debit și date bancare cu permisiuni.
AstraZeneca, acord de peste 2 miliarde de dolari cu Quell Therapeutics
Compania farmaceutică AstraZeneca a semnat un acord cu Quell Therapeutics în valoare de peste 2 miliarde de dolari, pentru a dezvolta terapii celulare care ar putea vindeca boli autoimune, transmite Reuters. Acordul include dezvoltarea, fabricarea și comercializarea de terapii celulare care au potențialul de a fi curative în diabetul zaharat de tip 1 și în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale, a spus producătorul de medicamente britanico-suedez într-un comunicat. Quell, cu sediul în Marea Britanie, va primi în avans 85 de milioane de dolari de la AstraZeneca și este, de asemenea, eligibilă să primească peste 2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea ulterioară și etapele de comercializare, a adăugat compania.
OpenAI, dată în judecată pentru defăimare
Așa-zisele halucinații, cum sunt numite invențiile pe care ChatGPT le produce de multe ori, stau la baza a ceea ce ar putea fi primul dintr-o serie lungă de procese pentru defăimare. Mark Walters, un DJ din Georgia, a dat în judecată OpenAI, producătorul ChatGPT, după ce chatbot-ul a afirmat că acesta se face vinovat de deturnarea fondurilor unei organizații non-profit. Acum, în cadrul procesului intentat la Curtea Superioară din Gwinnett County, Georgia, Walters acuză OpenAI de defăimare și cere o sumă de bani care nu a fost făcută publică. Procesul este relevant pentru că ar putea crea o jurisprudență care să nu fie pe placul marilor companii de tehnologie, care se grăbesc să lanseze instrumente de AI generativ, trecând cu ușurință peste numărul imens de informații false pe care acestea le generează. Chatboții, precum ChatGPT și Bing, sunt, în acest stadiu, incapabili să distingă între minciună și adevăr, fiind prinși în numeroase cazuri că inventează fapte și date.
Turcia a confiscat suma record de 1 miliard de dolari falși în Istanbul
Forțele de securitate turce au confiscat suma record de 1 miliard de dolari falși, la Istanbul, și au arestat șase persoane implicate în operațiune, inclusiv un cetățean ghanez și trei suedezi, a anunțat vineri biroul guvernatorului, citat de Reuters. Forțele jandarmeriei i-au urmărit pe suspecți până la un spațiu de depozitare din districtul Kagithane din Istanbul, unde au confiscat bancnotele false de 100 de dolari care urmau să fie trimise în țări africane. Casele suspecților au fost percheziționate, iar acestora le-au fost confiscați banii și bijuteriile. Consulatele Suediei și Ghanei au fost anunțate de acest caz. Captura este cea mai mare sumă de bani contrafăcuți descoperită vreodată în Turcia, potrivit autorităților.
Twitter va începe în curând să plătească creatorii de conținut
Twitter va începe în curând să plătească creatorilor de conținut verificați pentru reclame în răspunsurile lor, cu o primă tranșă de plată de aproximativ 5 milioane de dolari, a declarat vineri proprietarul companiei, Elon Musk, citat de Reuters. ”Rețineți, creatorul trebuie verificat și doar reclamele difuzate utilizatorilor verificați contează”, a spus Musk, miliardarul care a cumpărat Twitter în octombrie anul trecut, într-un tweet. De când Musk, CEO-ul Tesla, a achiziționat Twitter, platforma a avut dificultăți să rețină agenții de publicitate, care au fost precauți cu privire la plasarea reclamelor lor, după ce compania a concediat mii de angajați. Anunțul lui Musk vine în timp ce nou-numitul CEO al Twitter, Linda Yaccarino, o veterană în publicitate care a lucrat la NBCUniversal, este pe cale să preia conducerea platformei de socializare. În martie, Musk a spus că serviciul de mesagerie câștigă aproximativ 5 sau 6 cenți pe oră din partea utilizatorilor și ar putea ridica suma la 15 cenți sau mai mult cu reclame care sunt mai relevante și mai oportune.
Exporturile au urcat în primele patru luni până la 31,046 miliarde euro
u în același timp, importurile au crescut cu 2,4%, la 39,904 miliarde euro u deficitul balanței comerciale este mai mic cu 11,8% față de perioada similară a anului trecut
Exporturile României au crescut în primele patru luni cu 7,4%, la 31,046 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 2,4%, la 39,904 miliarde eur, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie-aprilie a fost de 8,857 miliarde euro, mai mic cu 1,179 miliarde euro (-11,8%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna aprilie 2023, exporturile FOB au însumat 7,228 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 9,288 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,060 miliarde euro. Față de luna aprilie 2022, exporturile din luna aprilie 2023 au crescut cu 4,9%, iar importurile au scăzut cu 4,5%. În perioada 1.I-30.IV 2023, exporturile FOB au însumat 31,046 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 39,904 miliarde euro. În perioada 1.I-30.IV 2023, exporturile au crescut cu 7,4%, iar importurile au crescut cu 2,4%, comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2022. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IV 2023 a fost de 8,857 miliarde euro, mai mic cu 1,179 miliarde euro (-11,8%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IV 2022”, arată datele INS. În primele patru luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,5% la export și 35,7% la import) și alte produse manufacturate (29,8% la export și 28,6% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.IV 2023 a fost de 22,652 miliarde euro la expedieri și de 29,368 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73% din total exporturi și 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.IV 2023 a fost de 8,394 miliarde euro la exporturi și de 10,535 miliarde euro la importuri, reprezentând 27% din total exporturi și 26,4% din total importuri.
S-a stabilit cine se va ocupa de lichidarea Euroins
u primul pas din procedura de faliment va fi stabilirea masei credale, identificarea, evaluarea activelor și vânzarea acestora
Casa de insolvență CITR filiala București a fost numită de către Tribunalul București lichidator judiciar al Euroins. ”CITR filiala București a fost numit de către Tribunalul București lichidator judiciar al Euroins”, anunță casa de insolvență. În cazul acestui faliment, rolul lichidatorului judiciar, conform mandatului legal, este acela de a gestiona lichidarea companiei și de se asigura că se recuperează cât mai mult din creanțe de către creditori. Primul pas din procedura de faliment va fi stabilirea masei credale, identificarea, evaluarea activelor și vânzarea acestora și nu în ultimul rând, identificarea tuturor surselor suplimentare de venituri pentru a ajunge la etapa distribuirii sumelor către creditori. Judecătorul a stabilit un termen până la care toți creditorii care au înregistrat creanțe vor putea depune cereri de înscriere la masa credală. „În acest proiect complex vom contribui cu tot know how-ul echipei acumulat în ultimii ani în gestionarea unor falimente din piața asigurărilor cu impact major în economia noastră. Pentru primele luni ale acestui proiect ne propunem să asigurăm cât mai multă stabilitate și claritate tuturor celor implicați. Vom fi atenți în mod particular la gestionarea costurilor, pentru bunul mers al procedurii. În al doilea rând, fiindcă vorbim de al doilea faliment pe piața de asigurări din ultimii doi ani, suntem conștienți de impactul sistemic pe care această situație o are și vom folosi instrumentele digitale special create pentru a eficientiza tot procesul. Contăm pe buna colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Fondul de Garantare a Asiguraților și celelalte autorități implicate. Așa cum v-am obișnuit, vom asigura transparența întregului proces”, spune Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. Pentru cei interesați, termenele legale stabilite de Tribunalul București sunt următoarele:
a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor 24.07.2023
b) termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și publicare în BPI a tabelului preliminar de creanțe 04.08.2023
c) termenul de definitivare a tabelului creanțelor 28.08.2023
d) data primei ședințe a adunării generale a creditorilor 10.08.2023
Conform legii și deciziei instanței, deținătorii de polițe emise de către Euroins au de astăzi, de la declararea falimentului, maximum 90 de zile pentru a contracta un alt furnizor de RCA și pentru depunerea cererilor de deschidere a dosarelor de daună în situația în care s-a produs un eveniment asigurat acoperit de o poliță de asigurare în vigoare și/sau a cererilor de plată la Fondul de Garantare a Asiguraților, sau 90 de zile de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior . Deținătorii de polițe pot solicita în toata această perioadă rezilierea contractelor de asigurarer și recuperarea restituirilor de primă sau, în caz, contrar, polițele vor înceta de drept în 90 de zile, termen care se împlinește la 08.09.2023.
Hafize Gaye Erkan, prima femeie numită guvernatoare a Băncii centrale turce
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit vineri, prin decret, o nouă guvernatoare a Băncii centrale turce, Hafize Gaye Erkan - prima femeie în această funcție în Turcia - a cărei misiune este să oprească inflația și devalorizarea lirei turcești, care s-a devalorizat cu 80% din cauza politicilor monetare neortodoxe ale șefului statului turc, relatează AFP. Hafize Gaye Erkan - care a lucrat la First Republic Bank și Goldman Sachs - este susținătoarea unei întoarceri la ortodoxia financiară, de exmplu printr-o creștere a dobânzilor în lupta împotriva inflației. Ea devine prima femeie care conduce Banca centrală a Turciei. Ea deține un doctorat la prestigioasa Universitate americană Princeton și a lucrat timp de opt ani la First Republic Bank, a cărei directoare a fost, după ce a lucrat timp de nouă ani Goldman Sachs. Recep Tayyip Erdogan, reales la 28 mai în al treilea mandat, a numit săptămâna trecută un nou ministru al Economiei - Mehmet Simsek -, care promite și el o întoarcere la ortodoxie. La preluarea funcției, duminică, Mehmet Simsek, foarte respectat în mediile de afaceri, a avertizat că este necesar să se revină la ”măsuri raționale” în vederea unei redresări a economiei turce. Erdogan a obligat în ultimii ani Banca centrală turcă să scadă dobânzile și a contribuit astfel la ”explozia” inflației, care a atins 39,6% în decurs de un an, în mai. Contrar teoriilor clasice, șeful statului turc consideră că dobânzile mari favorizează inflația. Politica neortodoxă a lui Erdogan a contribuit, de asemenea, la prăbușirea irei turcești, care s-a depreciat cu 80% față de dolari în decurs de cinci ani. Miercuri, moneda turcă - susținută masiv de Banca centrală turcă înainte de alegerile prezidețiale și legislative din mai - s-a depreciat cu 7% față de dolar și euro.
Orașul New York a depășit Hong Kong ca cel mai scump oraș pentru expați
Hong Kong a fost devansat de New York, ca cel mai scump oraș la nivel global pentru expați, după patru ani în care s-a aflat pe prima poziție, potrivit unui nou sondaj publicat de CNBC. Cea mai recentă cercetare privind costul vieții realizată de ECA International a realizat un clasament de 207 orașe pe baza unui coș de bunuri și servicii de zi cu zi, achiziționate în mod obișnuit. Coșul include alimente, utilități, transport public și nevoi de bază, cum ar fi bunurile de uz casnic. Cercetarea își propune să ajute organizațiile să calculeze alocațiile pentru costul vieții pentru cesionari, a spus compania de date. ”Hong Kongul a scăzut în clasamentul nostru, deoarece creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor de zi cu zi a fost temperată de scăderea costurilor de cazare în oraș”, potrivit raportului. Totuși, Hong Kongul și-a păstrat poziția de cea mai scumpă locație din Asia. ”Costurile pentru bunuri și servicii în Hong Kong au crescut la niveluri maxime de mai mulți ani, arătând că orașul nu a fost ferit de valul de inflație pe care l-am văzut în întreaga lume în ultimul an”, a declarat Lee Quane, director regional pentru Asia la ECA Internațional. ”În ciuda acestui fapt, Hong Kongul a scăzut în clasamentul nostru, deoarece creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor de zi cu zi a fost temperată de scăderea costurilor de cazare în oraș.” Hong Kong-ul și-a majorat ratele dobânzilor ipotecare pentru a ține pasul cu Rezerva Federală a SUA – iar prețurile locuințelor au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, în octombrie, pe măsură ce costurile împrumuturilor au urcat. Raportul se bazează pe informațiile colectate în martie, din 207 orașe din 120 de țări, a spus ECA. Locuitorii din Hong Kong au părăsit orașul în masă anul trecut, din cauza restricțiilor Covid-19 și a ceea ce ei văd ca o erodare a normelor democratice. A doua cea mai scumpă locație din Asia este Singapore, care a urcat cu opt locuri față de clasamentul de anul trecut. Singapore este, de asemenea, a cincea cea mai scumpă locație la nivel global, arată sondajul, marcând pentru prima dată când se ridică în primele cinci poziții.
Google va lua măsuri împotriva angajaților care nu vin să lucreze în birouri
Google intenționează să ia măsuri împotriva angajaților care nu vin în mod constant să lucreze în birourile companiei, conform regulilor sale referitoare la munca hibridă, relatează CNBC. Compania și-a actualizat politica de muncă hibridă, incluzând urmărirea prezenței la birou prin intermediul legitimațiilor, confruntând lucrătorii care nu vin atunci când ar trebui, și incluzând prezența în evaluările de performanță ale angajaților, conform notelor interne vizualizate de CNBC. Majoritatea angajaților sunt așteptați în birouri fizice cel puțin trei zile pe săptămână. Directorul de personal al Google, Fiona Cicconi, a scris angajaților un e-mail, la sfârșitul zilei de miercuri, în care a afirmat dublarea prezenței la birou, motivând că ” pur și simplu nu există un substitut pentru întâlnirea în persoană”. Desigur, nu toată lumea crede în ”conversațiile magice pe hol”, dar nu există nicio îndoială că lucrul împreună în aceeași cameră face o diferență pozitivă”, se arată în e-mailul lui Cicconi. ”Multe dintre produsele pe care le-am prezentat la I/O și Google Marketing Live luna trecută au fost concepute, dezvoltate și construite de echipe care lucrează cot la cot.” Nota ei spune că Google va începe să includă cele trei zile pe săptămână ca parte a evaluărilor de performanță, iar echipele vor începe să trimită reamintiri lucrătorilor ”care lipsesc în mod constant de la birou”. Cicconi a cerut chiar lucrătorilor de la distanță deja aprobați să-și reconsidere modul de lucru. ”Pentru cei care lucrează de la distanță și care locuiesc în apropierea unui birou Google, sperăm că veți lua în considerare trecerea la un program de lucru hibrid. Birourile noastre sunt locul unde veți fi cel mai conectați la comunitatea Google.” Un document intern separat a arătat că lucrătorii la distanță deja aprobați pot fi supuși reevaluării dacă compania determină ”schimbări semnificative în nevoia afacerii, rol, echipă, structură sau locație”.
FMI cere Rezervei Federale a SUA să rămână vigilente în combaterea inflației
Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut joi Rezervei Federale a SUA și altor bănci centrale globale să „își mențină politica monetare ferme și să rămână vigilente în combaterea inflației, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat că impulsul inflației a încetinit în Statele Unite, dar a rămas o preocupare presantă. ”Dacă inflația se dovedește a fi mai persistentă decât se aștepta, atunci Fed ar putea fi nevoită să mărească ratele dobânzilor mai mult timp”, a spus ea reporterilor la un briefing regulat. Ea a FIRMAT că FMI va publica o Perspectivă economică mondială actualizată pe 25 iulie. FMI a avertizat în aprilie că vulnerabilitățile ascunse ale sistemului financiar ar putea izbucni într-o nouă criză și ar putea afecta creșterea globală în acest an, reducându-și previziunile de creștere globală pentru 2023. Fondul a prognozat o creștere reală a PIB-ului de 2,8% în 2023 și 3,0% în 2024, cu o zecime de punct procentual mai puțin decât a estimat în ianuarie pentru fiecare an. Economia globală a crescut cu 3,4% în 2022.
Prețurile petrolului au scăzut cu peste 1%
Prețurile petrolului au scăzut joi cu peste 1%, după un declin de peste 3% în timpul tranzacțiilor, din cauza cererii slabe și a unei informații conform căruia SUA și Iranul s-ar putea apropia de un acord privind exporturile de petrol, transmite Reuters. Potrivit unor surse apropiate situației, Iranul și SUA se apropie de un acord temporar care ar include unele scutiri de sancțiuni în schimbul reducerii îmbogățirii cu uraniu de către Teheran. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu1,3 dolari, sau cu 2,86%, la 75,98 dolari pe baril, după o pierdere de până la 3% în timpul tranzacțiilor. Cotația petrolului U.S. West Texas Intermediate a scăzut cu 1,11 dolari, sau cu 1,5%, la 71,42 dolari pe baril, dar în timpul ședinței deeclinul a fost de până la 3,3%. Un ordin executiv al SUA din 2018 a restabilit sancțiunile care vizează sectoarele petroliere, bancare și de transport ale Iranului, după ce administrația Trump a abandonat acordul nuclear din 2015. În schimbul încetării unor activități de îmbogățire a uraniului, Teheranului i se va permite să exporte până la un milion de barili de petrol pe zi și să aibă acces la veniturile sale și la alte fonduri înghețate în străinătate, potrivit unor informații din presă.
Meta va implementa AI generativ în produsele companiei
Fără să surprindă neapărat pe cineva, Mark Zuckerberg spune că produsele Meta vor include facilități de generare a conținutului bazate pe inteligență artificială. Meta nu va sta deoparte în vreme ce multe alte companii, în frunte cu Microsoft și Google, se grăbesc să lanseze facilități care folosesc AI-ul generativ sub forma chatboților. În cadrul unei ședințe săptămânale cu angajații, Zuckerberg a spus că Meta lucrează la instrumente bazate pe inteligența artificială generativă care vor viza textul, imaginile și conținutul video. Acestea vor fi implementate în produse precum Messenger, WhatsApp și Instagram. Deja s-a aflat că Instagram testează un chatbot cu care utilizatorii platformei vor putea conversa. Spre exemplu, un instrument va putea fi folosit pentru editarea imaginilor și postarea acestora pe Instagram. Un altul va răspunde la întrebări și va oferi sfaturi pe Messenger și WhatsApp.
