MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Grupul Banca Transilvania și-a dublat profitul net
În primul trimestru, instituția financiară a raportat câștiguri de 837,7 milioane lei u activele Grupului BT au ajuns la 147,9 miliarde lei
Grupul Banca Transilvania a realizat în primul trimestru al anului un profit de 837,7 milioane lei, de la 400,33 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Profitul Băncii Transilvania a fost 675,9 milioane lei, în urcare de la 307,5 milioane lei în primele trei luni din 2022, arată raportul transmis Bursei de Valori București (BVB). Grupul Banca Transilvania a raportat în primul trimestru venituri operaționale de 1,74 miliarde lei (comparativ cu 1,29 miliarde lei în primele trei luni din 2022), în timp ce veniturile nete din dobânzi au fost de 1,24 miliarde lei (în creștere de la 969,3 milioane lei în primul trimestru al anului trecut). La rândul său, Banca Transilvania a înregistrat venituri operaționale de 1,44 miliarde lei (de la 1,05 miliarde lei în primul trimestru din 2022), iar veniturile nete din dobânzi s-au ridicat la 1,03 miliarde lei (de la 810,3 milioane lei în ianuarie-martie 2022). ”Banca Transilvania a înregistrat în primele trei luni ale anului o evoluție susținută a activității: au crescut semnificativ economiile clienților (5%), creditele noi (5,3%) și numărul tranzacțiilor cu cardul (22%), în condițiile în care numărul de clienți a crescut cu aproape 50.000. Activele Grupului Financiar BT au ajuns la 147,9 miliarde lei, iar nivelul creditelor nete, la 67,8 miliarde lei. Profitul net consolidat al Grupului BT este de 837,7 milioane lei, din care cel al băncii este de 675,9 milioane lei”, arată raportul băncii. Subsidiarele și participațiile de capital au contribuit cu aproximativ 161,8 de milioane de lei la profitabilitatea BT. „Am început anul în forță, implementând planul nostru de creștere a activității băncii și susținere a economiei naționale, în ciuda climatului volatil și incert atât pe piețele financiare internaționale, cât și pe plan intern. Suntem bine capitalizați - atât prin încorporarea profitului anului precedent, cât și prin sumele atrase recent în cadrul emisiunii de obligațiuni de pe piețele internaționale - și pregătiți să susținem economia și clienții. În plus, creșterea consistentă a depozitelor, a creditelor noi și a bazei de clienți ne arată încă o dată poziția bună de care beneficiem în piață. Investim în oameni, tehnologie, securitate și rețea, avem planuri pentru creșterea cotei de piață”, declară Ӧmer Tetik, director general, Banca Transilvania Eficiența operațională a băncii a atins nivelul de 46,48%, calculat cu un impact anualizat al contribuției la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare și la Fondul de Rezoluție. Venitul net din dobânzi al băncii a crescut cu 27% față de primul trimestru din 2022, iar venitul net din taxe și comisioane a crescut cu 15%, pe fondul creșterii activității BT. Depozitele clienților au crescut până la 126,8 miliarde lei la nivelul Grupului BT, dintre care 82,6 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice, iar 44,2 miliarde lei, depozitele companiilor. Raportul credite brute/depozite la nivel de Grup BT este de 57,1%.
Crescătorii de vaci se plâng că scăderea prețului la lapte este aruncată doar în spatele lor
u Asociația Forța Fermierilor: Procesatorii și retailerii vor să arunce această scădere de preț, în totalitate, exclusiv pe umerii crescătorilor de vaci de lapte u mecanismul de reducere a prețului este și prost gândit și aplicat
Asociația Forța Fermierilor susține că procesatorii și retailerii vor să arunce scăderea de preț a laptelui la raft pe umerii crescătorilor de vaci, menționând că mecanismul de reducere a prețului este și prost gândit, și prost aplicat. Fermierii solicită Consiliului Concurenței să analizeze modul prin care procesatorii și retailerii operează, pe lanț, reducerea de preț de 20%. „Asociația Forța Fermierilor protestează public față de modul în care este aplicată inițiativa premierului Nicolae Ciucă de reducere a prețului final la lapte, pentru consumator, cu 20%. În acest moment, asistăm, de fapt, la o nouă reducere a prețului de achiziție, la poarta fermei, pentru producătorii de lapte din România. Este evident că procesatorii și nici retailerii vor să arunce această scădere de preț, în totalitate, exclusiv pe umerii crescătorilor de vaci de lapte din România. Și pot face asta pentru că mecanismul de reducere a prețului, monitorizat de Consiliul Concurenței, este și prost gândit, și prost aplicat”, se arată într-un comunicat al Asociației Forța Fermierilor. Producătorii de lapte din Asociația Forța Fermierilor solicită Consiliului Concurenței să analizeze modul prin care procesatorii și retailerii operează, pe lanț, reducerea de preț de 20%. „Dacă acest «efort» al procesatorilor și retailerilor înseamnă să sugrume de tot activitatea crescătorilor de vaci de lapte și să impună noi scăderi la prețul de achiziție pentru laptele românesc, atunci considerăm că era mai corect ca măsura anunțată de premierul Nicolae Ciucă să sune astfel: Obligăm producătorii de lapte din România să intre în faliment și îi forțăm să scadă prețul la poarta fermei până la un nivel inacceptabil pentru ca reducerea de 20% nu afecteze cu nimic cheltuielile și profiturile procesatorilor și retailerilor. Considerăm că ar fi fost mai onest așa”, mai precizează sursa citată. Asociația Forța Fermierilor a mai anunțat că în ultima săptămână, numeroși crescători de lapte au transmis asociației informații cu privire la scăderi la prețul laptelui preluat de procesatori de la nivelul fermelor. „Aceste scăderi de prețuri nu le sunt justificate în niciun fel fermierilor, care se văd constrânși să accepte scăderile, de teama de a nu le fi reziliate contractele. Membrii Asociației Forța Fermierilor apelează la Consiliul Concurenței să nu devină groparul zootehniei românești și să solicite acțiuni și informații de la procesatori și retaileri prin care reducerea de 20% a prețului la consumatorul final pentru laptele din comerț să fie «suportată» prin micșorarea adaosurilor comerciale și prin reducerea altor cheltuieli decât cele de achiziție de materie primă. Altfel, nu vom asista decât la o manevră politicianistă, de o ipocrizie și un cinism ieșite din comun, care va avea un singur efect: diminuarea dramatică a numărului fermelor de vaci de lapte din România”, a mai transmis Asociația Forța Fermierilor. Președintele Asociației, Vlad Macovei, consideră că a îi împinge la faliment pe producătorii de lapte este o lipsă de discernământ din punct de vedere economic, social și politic. „Dacă reducerea cu 20% a prețului la raft pentru laptele românesc va însemna dispariția celor care îl produc, în câteva luni nu vom mai avea la ce face discount. Vom avea rafturi goale, fără lapte pentru consumatori și atunci nu va mai conta care e reducerea de preț pe hârtie. Crescătorii de animale nu pot arunca mai departe, pe lanț, această scădere. Ei sunt baza acestui lanț alimentar, nu le pot cere vacilor să mănânce cu 20% mai puțin. A-i împinge la faliment pe producătorii de lapte din România este o lipsă de discernământ din punct de vedere economic, social și politic. Suntem convinși că premierul Nicolae Ciucă dar și decidenții din Consiliului Concurenței vor îndrepta modul în care se aplică această decizie guvernamentală, care s-a născut, fără îndoială, dintr-o intenție bună”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.
Informator plătit cu 279 milioane de dolari ca să divulge escrocheriile de la Bursă
Comisia americană pentru bursă și valori mobiliare (SEC) a acordat cea mai mare recomensă oferită vreodată unui informator, de 279 milioane de dolari, datorită informațiilor valoroase oferite de acesta, care au ajutat autoritățile de reglementare în aplicarea legii, transmite Reuters. Autoritatea de reglementare nu a dezvăluit cazul în cauză, în declarația sa. Recompensa este mai mult decât dublă față de suma de 114 milioane de dolari plătită în octombrie 2020. ”După cum arată această recompensă, există un stimulent semnificativ pentru ca avertizorii să ofere informații exacte despre potențialele încălcări ale legii privind valorile mobiliare”, a declarat Gurbir Grewal, directorul Diviziei de aplicare a SEC, într-un comunicat. Plățile către avertizori se fac dintr-un fond de protecție a investitorilor care a fost înființat de Congres și finanțat în întregime prin sancțiuni monetare plătite SEC de către cei care încalcă legea valorilor mobiliare. Recompensele acordate avertizorilor pot varia de la 10% la 30% din banii încasați, atunci când sancțiunile bănești depășesc 1 milion de dolari. ”Asistența susținută a denunțatorului, inclusiv interviuri multiple și declarații scrise, a fost esențială pentru succesul acestor acțiuni”, a declarat Creola Kelly, șefa Biroului pentru avertizori al SEC.
Cererea de aur în rândul băncilor centrale a atins un nivel record
Cererea de aur în rândul băncilor centrale a atins un nivel record în primul trimestru, chiar dacă cererea globală globală a prezentat ”o imagine mixtă”, conform Consiliului Mondial al Aurului (WGC), transmite CNBC. Prețurile aurului au depășit bariera de 2.000 de dolari uncia săptămâna aceasta și flirtează cu maxime record, deoarece incertitudinea economică globală, o posibilă pauză în creșterea ratelor dobânzilor la Rezerva Federală și potențialele probleme suplimentare în sectorul bancar din SUA determină investitorii să se îndrepte spre metalul prețios. Raportul trimestrial al WGC privind tendințele cererii de aur, publicat vineri, a arătat că cererea (excluzând bursele) a scăzut cu 13% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, deși au fost în joc efecte de bază, având în vedere creșterea puternică a cererii în urmă cu un an, când investitorii au fugit de activele riscante în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, cererea totală de aur a crescut cu 1% față de primul trimestru din 2022, datorită unei redresări a pieței OTC. În cele trei luni încheiate în martie, băncile centrale au adăugat 228 de tone de aut la rezervele globale, cea mai mare rată de achiziții înregistrată în primul trimestru de la începutul seriei de date în 2000, deși o creștere mai mică decât în ultimele trimestre. Louise Street, analist senior de piață la World Gold Council, a declarat joi, pentru CNBC, că aceasta a fost o continuare a tendințelor prin care echizițiile de aur ale băncilor centrale au urcat la un nivel maxim al ultimilor 11 ani în 2022. WGC se așteaptă ca cererea în rândul băncilor centrale să se modereze în acest an, după vârful din 2022, deși a remarcat că acolo unde achizițiile anterioare au fost concentrate pe piețele în curs de dezvoltare, centrele financiare mai dezvoltate își cresc acum cererea. Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a fost cel mai mare cumpărător unic pe parcursul trimestrului, adăugând 69 de tone de aur la rezervele sale, care sunt acum cu 45% mai mari decât la sfârșitul anului 2022. Banca Populară Chineză (PBoC) a adăugat 58 de tone pe parcursul trimestrului și acum deține 2.068 de tone de aur în rezervele sale, 4% din totalul rezervelor de aur raportate la nivel global. Turcia a fost din nou un mare cumpărător, crescându-și rezervele de aur cu 30 de tone, în timp ce banca centrală a Indiei a adăugat doar 7 tone.
Apple face “saci” de bani în India
Apple a înregistrat venituri record în India în al doilea trimestru fiscal, a spus CEO-ul Tim Cookcare consideră că această are potențialul să devină o piață cheie pentru gigantul tehnologic în ceea ce privește vânzările și producția de iPhone-uri, relatează CNBC. În timpul conferinței Apple privind veniturile de joi, Cook a spus că Apple a stabilit ”un record trimestrial” pentru afacerile sale din India și că a înregistrat o creștere ”foarte puternică, de două cifre, de la an la an”. Apple nu dezvăluie cifrele sale de vânzări în India. În al doilea trimestru fiscal, Apple a raportat venituri totale de 94,84 miliarde de dolari. Gene Munster, managing partner la Deepwater Asset Management, a declarat joi că estimează că India reprezintă puțin sub 3% din veniturile totale ale Apple. Investitorii s-au concentrat asupra potențialului Apple în India, după ce gigantul tehnologic și-a intensificat recent prezența pe această piață prin deschiderea primelor sale magazine fizice în țară, luna trecută. Piața de smartphone-uri din India este dominată de telefoane Android low-cost, cum ar fi cele oferite de Samsung și producătorii chinezi precum Oppo și Xiaomi. Dar există o clasă de mijloc în creștere și consumatori dispuși să cheltuie mai mult pe dispozitive scumpe. Smartphone-urile cu prețuri de peste 400 de dolari reprezintă acum 10% din volumele totale de telefoane livrate, față de 4% înainte de pandemie, potrivit Counterpoint Research. Această categorie de smartphone-uri reprezintă 35% din veniturile totale de pe piața smartphone-urilor. Vorbind despre oportunitatea pe care o oferă piața din India, Cook a spus: ”Sunt o mulțime de oameni care intră în clasa de mijloc și chiar simt că India se află într-un punct de cotitură și este grozav să fii acolo”. India mai mare decât China pentru vânzări? China a devenit una dintre cele mai mari piețe ale Apple, iar iPhone-urile companiei au devenit un hit pentru consumatorii țării. Având în vedere că populația Indiei este gata să o depășească pe cea a Chinei, iar clasă de mijloc este în creștere, Apple este încântată de perspectivele sale.
Desert vegan, retras de pe piață deoarece conține proteină din lapte
Un desert vegan a fost retras de pe piață, din toate marile magazine, de către Alois Müller GmbH & Co.KG, deoarece, din cauza unei erori, a fost introdusă o proteină din lapte, nedestinată produsului final. Desertul poate fi periculos pentru cei cu alergii, dar poate fi consumat fără restricții de cei care nu au astfel de probleme. ”Producătorul de lactate Alois Müller GmbH & Co.KG recheamă produsul Müller Vegan Mousse Desert de spumă de ciocolată pe bază de cremă de nuci de cocos (24649 VM Vegan Mousse Schoko) (2 x 70 g) ca măsură de precauție pentru protecția consumatorilor”, anunță, vineri, ANSVSA. Sursa citată a precizat că, din cauza unei erori tehnice de producție, a fost introdusă o proteină din lapte care nu era destinată produsului finit. ”Acest lucru poate duce la posibile reacții alergice la persoanele care suferă de o alergie la proteinele din lapte. Pentru persoanele care nu suferă de o alergie la proteina din lapte, mousse-ul este potrivit pentru consum fără restricții”, a mai transmis sursa citată.
Google intenționează să își actualizeze motorul de căutare cu inteligență artificială
Google intenționează să facă motorul său de căutare ”mai vizual, mai atractiv, mai personal și mai uman”, cu accent pe servirea tinerilor la nivel global, a relatat sâmbătă Wall Street Journal, citând documente, transmite Reuters. Mișcarea vine pe măsură ce aplicațiile de inteligență artificială (AI) precum ChatGPT câștigă rapid în popularitate, evidențiind o tehnologie care ar putea schimba modul în care operează întreprinderile și societatea. Gigantul tehnologic își va îndepărta serviciul de ”cele 10 linkuri albastre”, care este un format tradițional de prezentare a rezultatelor căutării, și intenționează să încorporeze mai multe voci umane ca parte a schimbării, se arată în raport. La conferința sa anuală pentru dezvoltatori I/O de săptămâna viitoare, Google ar urma să lanseze noi funcții care permit utilizatorilor să poarte conversații cu un program AI, un proiect cu nume de cod ”Magi”, a adăugat WSJ, citând persoane familiarizate cu problema. Inteligența artificială generativă a devenit un cuvânt la modă în acest an, cu aplicații care captează fantezia publicului și declanșează o grabă în rândul companiilor de a lansa produse similare, despre care cred că vor schimba natura muncii.
Prețurile petrolului au consemnat al treilea declin săptămânal
Prețurile petrolului au crescut puternic vineri, dar au consemnat al treilea declin săptămânal, după scăderile puternice la începutul săptămânii, din cauza temerilor legate de majorarea ratelor dobânzilor, problemele din sectorul bancar american și încetinirea cererii chineze, transmite Reuters. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 2,88 dolari, sau cu 3,9%, la 75,37 dolari pe baril. Cotația petrolului U.S. West Texas Intermediate a crescut cu 2,85 dolari, sau cu 4,2%, la 71,42 dolari pe baril, după patru zile de scăderi care au dus contractul la minime observate ultima dată la sfârșitul anului 2021. Benchmark-ul Brent a încheiat săptămâna cu o scădere de aproximativ 5,2%, în timp ce WTI a înregistrat o pierdere de 6,6%, în ciuda faptului că a consemnat cea mai mare creștere procentuală zilnică dintr-o lună. ”Petrolul încearcă să inverseze recenta scădere a prețurilor declanșată de ratele mai mari ale dobânzilor și temerile de recesiune, mai ales în sectorul bancar”, a declarat Dennis Kissler, vicepreședinte senior de tranzacționare la BOK Financial.
