MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bulgaria, Grecia, Turcia și România, destinațiile cu cele mai mari vânzări pentru sejururile de vară
Potrivit INS, câștigul salarial mediu net a crescut ușor în aprilie, la 4.564 lei, față de luna martie 2023
Câștigul salarial mediu net în luna aprilie s-a ridicat la 4.564 lei, în creștere cu 10 lei (plus 0,2%) față de luna martie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (10.720 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.441 lei), arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna aprilie 2023, câștigul salarial mediu brut a fost 7.311 lei, cu 21 lei (plus 0,3%) mai mare decât în luna martie 2023. Câștigul salarial mediu net a fost 4.564 lei, în creștere cu 10 lei (plus 0,2%) față de luna martie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (10.720 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.441 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15%. Indicele câștigului salarial real a fost 103,4% în luna aprilie 2023 față de luna aprilie 2022. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% în luna aprilie 2023 față de luna martie 2023. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 235,3%, cu 1,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2023. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna aprilie 2023, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creșteri, cât și scăderi față de luna precedentă. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 26,6% în extracția cărbunelui superior și inferior, respectiv cu 25,4% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; între 6% și 13,5% în transporturi pe apă, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, telecomunicații, transporturi aeriene, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, alte activități extractive, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 2,5% și 6% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea altor mijloace de transport, industria metalurgică, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activități și servicii de decontaminare), cercetare-dezvoltare, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, colectarea și epurarea apelor uzate, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, transporturi terestre și transporturi prin conducte. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna martie 2023 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6%
u în aprilie rata inflație a fost de 11,2%
Rata anuală a inflației a scăzut în luna mai la 10,6%, de la 11,2% în aprilie, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”Indicele prețurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflației de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflației în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) față de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) este 14,7%”, artaă datele INS. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%. Rata anuală a inflației în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) față de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73% în luna mai, față de mai 2022, și cu 0,8% față de aprilie 2023. La această categorie cel mai mult s-au scumpit zahărul, cu 58,71% față de mai 2022, și cu 1,34% față de aprilie 2023, untul, cu 32,46% în mai față de mai 2022 și cu 0,24% față de aprilie 2023, și margarina, cu 31,39% față de mai 2022, și cu 0,62% față de aprilie 2023. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,15% în mai 2023 față de mai 2022 și cu 0,36% față de aprilie 2023. La această categorie cel mai mult s-a scumpit energia termică, cu 23,82% în mai 2023 față de mai 2022, în timp ce combustibilii s-au ieftinit cu 9,05%, în mai față de mai 2022, și cu 2,61% față de aprilie 2023. Serviciile s-au scumpit în luna mai cu 11,16%, față de mai 2022, și cu 1,08% față de aprilie 2023. Aici cel mai mult s-a scumpit transportul aerian, cu 46,25% în mai 2023 față de mai 2022, și cu 1,19% față de aprilie 2023.
Investițiile străine directe s-au redus la 2,9 miliarde de euro
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus la 2,908 miliarde de euro în primele patru luni ale acestui an, de la 3,327 miliarde de euro în perioada ianuarie - aprilie 2022, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate marți. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,382 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 474 milioane euro. Conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele patru luni din 2023, cu 4,6%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 2286 de unități. Cele 2286 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 8,47 milioane de dolari, cu 39,5% mai mic față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-aprilie 2022. În aprilie 2023 au fost înmatriculate 477 societăți noi cu participare străină la capitalul social. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna aprilie în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (26,42% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (21,8%), și transport, depozitare și comunicații (16,98%). La finele lunii aprilie 2023, în România existau 246.501 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,171 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.133 (capital subscris de 4,044 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,610 miliarde de dolari, în 5.926 de firme.
Sectorul european al cărnii de porc este la cură din cauza standardelor ridicate
Prețurile record la carnea de porc i-au stimulat pe fermieri să își extindă efectivele însă reglementările costisitoare cu privire la bunăstarea animalelor, diminuarea cererii și epidemia de pestă porcină arată în schimb spre un declin pe termen lung al acestui sector în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator mondial de carne de porc, arată o analiză Reuters. "Zburăm legați la ochi. Am dori să investim dar nu știm încotro ne îndreptăm", spune fermierul francez Carole Joliff. Prețurile la carnea de porc au explodat anul trecut în Europa, pe măsură ce producția a fost redusă de fermele afectate de costurile mari la nutreț și energie. Spre deosebire însă de ciclurile precedente, crescătorii europeni de porcine nu se grăbesc să relanseze producția în pofida prețurilor record din acest an care au restabilit marjele pentru multe ferme. Potrivit analiștilor, producția de carne de porc a UE ar urma să scadă pentru al doilea an la rând în 2023, ducând declinul cumulat la aproximativ 10%, și este posibil ca producția să continue să scadă și în următorii ani. "Este o schimbare structurală. Este o de-intensificare a producției europene", subliniază Jean-Paul Simier analist la firma franceză de consultanță pe materii prime Cyclope. Fermierii sunt îngrijorați de revizuirea reglementărilor UE cu privire la animalele de fermă, care ar putea duce la eliminarea boxelor și la extinderea limitelor de poluare industrială la și mai multe ferme, ceea ce va costa miliarde de euro și va face ca prețul cărnii de porc din UE să nu mai fie accesibil la export sau pe piețele interne. Deocamdată, impactul potențial al acestor modificări, ce urmează a fi finalizate anul următor, este neclar pe măsură ce statele membre UE negociază cu Executivul comunitar interesat de progrese în atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Într-un studiu pentru organizația fermierilor Copa-Cogeca, Institutul german de studii agricole EuroCARE și omologul ungar AKI au estimat că o eliminare rapidă, până în 2025, a boxelor pentru scroafe ar duce la diminuarea cu aproape un sfert a producției de carne de porc și la majorarea, cu aproape jumătate, a prețurilor, comparativ cu o creștere de 8%, respectiv 11%, în cazul unei tranziții mai îndelungate, până în 2035.
Afacerile cumulate ale marilor rețele de retail au crescut cu 16,3% în 2022
Marile rețele de retail au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată cu aproape 16,3% mai mare față de 2021, avans ce se situează peste rata medie anuală a inflației din 2022, de 13,8%, potrivit studiului Romania Retail Snapshot 2023, realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Cele mai mari creșteri au fost raportate pe segmentul cosmeticelor (32,9%), cel al restaurantelor și cafenelelor (32,5%) și de fashion (24,5%). ”Marile rețele de retail au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată cu aproape 16,3% mai mare față de 2021, avans ce se situează peste rata medie anuală a inflației din 2022, de 13,8%”, potrivit studiului Romania Retail Snapshot 2023, realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, pe baza rezultatelor financiare a 114 companii din 12 domenii diferite. Toate cele 12 segmente analizate au consemnat cifre de afaceri peste cele din 2021, cele mai mari creșteri fiind raportate pe segmentul cosmeticelor (32,9%), cel al restaurantelor și cafenelelor (32,5%) și de fashion (24,5%). Cele 12 domenii analizate sunt FMCG (marile rețele de hipermarketuri/supermarketuri), Fashion, DIY, Articole Sportive, Încălțăminte, Articole pentru Copii, Bijuterii, Home & Deco, Restaurante și Cafenele, Cosmetică, Electro-IT, Magazine Specializate. Împreună, cei 114 de retaileri operează peste 6.000 de magazine, majoritatea dintre acestea funcționând în proiecte de retail de tip mall, parcuri de retail sau galerii comerciale. Companiile incluse în studiu au raportat în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 32,3 miliarde de euro, comparativ cu 27,7 miliarde de euro în 2021 și 24,9 miliarde de euro în 2020. Cele mai reduse rate de creștere ale rulajului în 2022 față de 2021 și sub nivelul inflației au fost raportate de segmentele electro-IT (plus 3,1%), DIY (plus 10,3%) și Home & Deco (plus 11,3%). Pentru toate celelalte categorii valorile vânzărilor au fost peste inflație, creșterile fiiind de 18,2% pentru FMCG, de 16,4% pentru articolele sportive, de 21,5% pentru încălțăminte, de 17,8% pentru articole pentru copii, în timp ce retailerii care comercializează bijuterii au vândut cu 19% mai mult, iar magazinele specializate (petshopuri, farmacii, puncte de vânzare ziare, tutun etc) cu 14,8% în plus.
Pakistanul a plătit primul său import de țiței rusesc în monedă chineză
Pakistanul a plătit pentru primul său import de la guvern la guvern de țiței rusesc la preț redus în moneda chineză, a declarat luni ministrul Petrolului din această țară, o schimbare semnificativă în politica sa de plăți la export, dominată de dolarul americani, transmite Reuters. Țițeiul la preț redus oferă guvernului un răgaz, în timp ce Pakistanul se confruntă cu o criză economică cu o problemă acută a balanței de plăți, riscând să nu își plătească datoria externă. Rezervele valutare deținute de banca centrală nu sunt suficiente pentru a acoperi o lună de importuri controlate. Prima cantitate de țiței rusesc la preț redus, aranjată în baza unui acord încheiat între Islamabad și Moscova la începutul acestui an, a sosit duminică la Karachi. În prezent, petrolul este descărcat în portul din orașul sudic Karachi. Ministrul Petrolului, Musadik Malik, vorbind cu Reuters prin telefon, nu a dezvăluit detaliile comerciale ale tranzacției, inclusiv prețul sau discountul primit de Pakistan, dar a spus că ”plata a fost făcută în RMB (yuani chinezești)”.
Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 3%
Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 3%, la minimele mai multor săptămâni, deoarece analiștii au evidențiat creșterea ofertei globale și îngrijorările cu privire la creșterea cererii chiar înaintea datelor cheie despre inflație și a unei reuniuni a Rezervei Federale din SUA, de la sfârșitul acestei săptămâni, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 2,49 dolari, sau cu 3,3%, la 72,30 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate au scăzut cu 2,61 dolari, sau cu 3,7%, la 67,56 dolari pe baril. Goldman Sachs și-a redus previziunile privind prețul petrolului ca urmare a livrărilor peste așteptări din Rusia și Iran. Prețul anticipat de băncă pentru decembrie este acum la 86 de dolari pe baril în cazul Brent, în scădere de la 95 de dolari, și la 81 de dolari pe baril pentru WTI, în scădere de la 89 de dolari. ”Goldman, care a capitulat cu privire la prognoza optimistă a prețurilor, pare să fi fost catalizatorul care declanșat astăzi vânzările”, a declarat analistul Kpler Matt Smith. Revizuirea vine la începutul unei săptămâni aglomerate pentru Rezerva Federală din SUA, care se întrunește miercuri și este de așteptat să lase ratele dobânzilor neschimbate pentru această lună.
Amazon va sintetiza recenziile cu ajutorul AI-ului
Gigantul american de comerț electronic Amazon pune inteligența artificială în sprijinul vânzărilor, folosind-o pentru a face un rezumat al recenziilor de produs. Amazon a început să testeze o funcție prin care se face un rezumat al recenziilor lăsate de clienții produselor cumpărate - asta, bineînțeles, cu ajutor inteligenței artificiale generative. Această facilitate ar trebui să scurteze timpul de documentare înaintea cumpărării unui produs. În loc să parcurgă zeci sau sute de recenzii, utilizatorul și-ar putea face o părere imediat prin intermediul rezumatului creat de AI. AI-ul va rezuma principalele aspecte pe care clienții le-au apreciat la un produs, dar și părțile slabe ale acestuia. Spre exemplu, la o jucărie, AI-ul spune că au fost apreciate aspectul, calitatea și performanța, dar dă și exemplul unei recenzii în care clientul se plânge că a dat 1.000 de dolari pe o jucărie care nu merita atâția bani. Amazon a confirmat testul, însă, nu a oferit detalii, astfel că nu se știe exact ce model lingvistic este folosit și ce caracteristici are acesta.
