MOZAIC STIRI ECONOMICE Baronii insulinei au pierdut lupta cu Consiliul Concurenţei
Mediplus va trebui să plătească amenda aplicată de Consiliul Concurenţei (CC) în 2008 în dosarul insulinei, potrivit deciziei de joi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Romaniei (ÎCCJR), care a admis doar o reducere a cuantumului amenzii, de la 49,23 milioane lei la 32,82 milioane lei. "Admite recursul declarat de Consiliul Concurenţei împotriva Sentinţei 5117 din 14 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată. Admite, în parte, acţiunea, în sensul că reduce cuantumul amenzii aplicate SC Mediplus Exim SRL la suma de 32.820.699 lei. Irevocabilă", potrivit hotărarii publicate pe site-ul ÎCCJR. În martie 2008, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare de 83,7 milioane lei (22,6 milioane euro) producătorul Eli Lilly şi distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma şi Mediplus Exim, pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa medicamentelor antidiabetice. Mediplus a fost amendată cu 49,23 milioane de lei, respectiv 13,6 milioane de euro. Relad Pharma a fost sancţionat cu 26,31 milioane lei, A&A Medical cu 4,33 milioane lei şi Eli Lilly Export cu 3,823 milioane lei. În urma finalizării investigaţiei derulate de autoritatea de concurenţă s-a constatat că între Eli Lilly Export, pe de o parte, şi distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma şi Mediplus Exim, pe de altă parte, s-a încheiat o înţelegere anticoncurenţială avand ca obiect împărţirea portofoliului de produse pentru diabet al societăţii Eli Lilly Export. La vremea respectivă, Mediplus a contestat amenda, iar în martie 2011 Curtea de Apel Bucureşti a dat caştig de cauză distribuitorului anuland amenda. Ulterior, decizia Curţii a fost atacată de Consiliul Concurenţei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte celelalte firme implicate, Eli Lilly nu a solicitat suspendarea amenzii şi a achitat-o, iar pentru A&A Medical instanţa a decis reducerea amenzii la 1,5 milioane lei.
O comoară de 58 miliarde dolari pe care nimeni nu o vrea
Autorităţile statale şi federale din SUA, alături de alte organizaţii, păstrează fonduri nerevendicate de peste 58 miliarde de dolari, acumulate din diverse surse, de la conturi bancare abandonate la plăţi nereclamate în contul poliţelor de asigurări, potrivit CNN Money. Programul de stimulare a economiei derulat de Rezerva Federală a SUA presupune achiziţii directe de titluri de Trezorerie şi obligaţiuni în valoare de pană la 85 miliarde de dolari pe lună. Astfel, intrarea în circulaţie a "banilor uitaţi", în valoare de 186 dolari pentru fiecare american, ar reprezenta un bun catalizator pentru creşterea economică, cel puţin pe termen scurt. Unele persoane au de reclamat bani grei. Anul trecut, un locuitor din statul Connecticut a revendicat 32,8 milioane de dolari, bani proveniţi din vanzarea a 1,3 milioane de acţiuni. Un număr de 38.000 de persoane au de recuperat 300 de milioane de dolari în contul transferurilor de la fondurile de pensii, sumele variind individual de la 12 cenţi la 704.621 dolari, cu o medie de 9.100 de dolari. Astfel de beneficii financiare răman nerevendicate deoarece de multe ori angajaţii ajunşi la varsta pensionării nu ştiu că ar putea avea de recuperat pensia de la angajatori la care au lucrat anterior. Majoritatea banilor pierduţi, respectiv 41,7 miliarde de dolari, sunt păstraţi de administraţiile statale. Potrivit legii, băncile şi alte comanii sunt obligate să cedeze orice sume considerate abandonate, inclusiv cecuri neîncasate, bani aflaţi în conturi bancare uitate, returnări de preţ nereclamate, plăţi în contul poliţelor de asigurare sau conţinutul cutiilor de valori. Proprietăţile sau conturile sunt considerate ca fiind abandonate dacă titularul nu s-a interesat de ele timp de mai mulţi ani. Autorităţile încearcă apoi să găsească proprietarul prin anunţuri pe internet, în ziare şi la diverse evenimente publice, însă de obicei cea mai mare parte a banilor nerevendicaţi răman uitaţi în grija statului. Banii astfel acumulaţi pot fi utilizaţi pentru finanţarea operaţiunilor curente ale autorităţilor, însă dreptul de proprietate rămane valid dacă apare titularul.
Componente de Iphone şI Ipad, realizate de minori sub 16 ani
Apple a încetat colaborarea cu un furnizor de piese din China după ce a constatat că 74 dintre angajaţii fabricii aveau varste sub 16 ani, utilizand documente contrafăcute, iar compania americană l-a denunţat pe agentul de recrutare responsabil pentru falsificarea hartiilor, transmite Bloomberg. În urma scandalului de anul trecut privind condiţiile grele de muncă de la fabricile de electronice din China, Apple face eforturi pentru a-şi spăla imaginea şi a îmbunătăţi situaţia angajaţilor chinezi. Compania a publicat ieri o nouă ediţie a Supplier Responsibility Report, care detaliază situaţia angajaţilor care produc în China electronicele Apple, precum iPhone sau iPad. Agentul de recrutare a fost reclamat autorităţilor locale, care l-au amendat şi i-au suspendat licenţa. Apple a renunţat la serviciile fabricii Guangdong Real Faith Pingzhou Electronics, unde lucrau cei 74 de minori. Apple precizează în raport că a dublat numărul angajaţilor instruiţi în materie de drepturile angajatului, legislaţie şi siguranţa la locul de muncă. Un total de 158 de furnizori Apple nu au pus la punct procedurile adecvate pentru a respecta legislaţia de protecţie a minorilor şi cu drepturile angajaţilor, sau nu au derulat audituri la proprii furnizori, potrivit raportului. Falsificarea documentelor pentru a obţine un loc de muncă sau pentru a caştiga cat mai multe ore suplimentare răman probleme pentru Foxconn, a declarat purtătorul de cuvant al companiei, Louis Woo. Cu sediul în Taiwan, Foxconn este cel mai mare producător de electronice din lume şi totodată cel mai mare furnizor chinez al Apple. Scandalul de anul trecut a început la Foxconn, după un val de sinucideri în randul angajaţilor din China. "Dacă nu oferim suficiente ore suplimentare, devenim necompetitivi pe piaţa muncii deşi salariul nostru de bază este mai mare", a afirmat Woo.
Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 43%
Samsung Electronics şi Apple au dominat şi anul trecut piaţa smartphone-urilor, acumuland jumătate din vanzările totale, care au crescut cu 43%, la 700 de milioane de unităţi, potrivit datelor prezentate ieri de compania de cercetare a pieţei Strategy Analytics, citată de Bloomberg. Cota de piaţă a Samsung a urcat de la 19,9% la 30,4%, în timp ce Apple a avansat de la 19% la 19,4%, potrivit Strategy Analytics. Între timp, Nokia a căzut de la 15,8% la 5% din livrările de smartphone-uri la nivel mondial. "Bugetele mari de marketing, canalele extinse de distribuţie şi portofoliul atractiv de produse au permis Samsung şi Apple să-şi consolideze controlul asupra industriei smartphone. Nokia suferă în absenţa unui telefon-erou veritabil în gamă care să poată fi considerat ucigaşul iPhone 5 sau Galaxy S III", comentează Linda Sui, analist la Strategy Analytics. Samsung a vandut anul trecut 213 milioane de smartphone-uri, faţă de 97,4 milioane în 2011, în timp ce livrările Apple au urcat de la 93 milioane la 135,8 milioane unităţi. Vanzările Nokia au coborat de la 77,3 milioane la 35 milioane de telefoane inteligente.
Marea Britanie, în pragul unei noi recesiuni
Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut faţă de cel anterior, scădere mai abruptă faţă de estimările analiştilor, cauzată de dispariţia efectului Jocurilor Olimpice şi de declinul producţiei miniere, transmite Bloomberg. Scăderea PIB anunţată vineri de institutul de statistică de la Londra este mai abruptă faţă de contracţia de 0,1% anticipată de analişti. Marea Britanie se regăseşte astfel în pragul celei de-a treia runde de recesiune din ultimii 4 ani, ninsorile abundente de la începutul acestui an amplificand posibilitatea unei noi scăderi a PIB în primul trimestru din 2013. Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a declarat anterior că instituţia va derula la nevoie o nouă rundă de măsuri de stimulare a economiei. Sectorul serviciilor a stagnat faţă de trimestrul al treilea, deşi cheltuielile guvernului pentru servicii au scăzut cu 0,7%, cea mai abruptă scădere din trimestrul al doilea al anului 2008. Raportat la perioada corespunzătoare a anului anterior, PIB-ul Marii Britanii a stagnat. Creşterea economică a fost zero pe ansamblul anului trecut, faţă de plus 0,9% în 2011.
A pierdut bonusuri de 40 milioane euro
Christian Bittar, traderul concediat în 2011 de Deutsche Bank pentru manipularea dobanzilor în înţelegere cu un angajat al băncii britanice Barclays, a pierdut bonusuri de 40 de milioane de euro în urma scandalului, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Bittar, unul dintre cei mai bine plătiţi angajaţi ai Deutsche Bank, a fost concediat în decembrie 2011, fiind acuzat că a manipulat, în anii 2006 şi 2007, dobanzile din piaţă pentru a creşte artificial performanţele tranzacţiilor sale, asociat cu un trader de la Barclays, au declarat sursele citate. Contactaţi de Bloomberg, cei doi traderi au refuzat să comenteze informaţiile. După concediere, traderul Deutsche Bank a fost sancţionat cu retragerea în totalitate a bonusurilor nevalorificate, Bittar pierzand astfel active de 40 milioane euro. "După ce am descoperit că un număr mic de angajaţi au acţionat nepotrivit, i-am sancţionat sau concediat pe cei implicaţi şi am recuperat toate compensaţiile nevalorificate. Pană în prezent, nu am găsit nicio legătură între neregulile înfăptuite de cei caţiva angajaţi şi profiturile generate de tranzacţiile vizate", a declarat purtătorul de cuvant al Deutsche Bank Michael Golden.
