Economic

Mozaic economic: Un sfert dintre tinerii romani nu au loc de muncă

Valentin Muscă
4 iul 2012 859 vizualizări
Cel mai ridicat şomaj în randul tinerilor, de 36,3%, se găseşte în regiunea Centru - judeţele Alba, Mureş, Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna

Şomajul în randul tinerilor cu varste cuprinse între 15 şi 24 ani variază de la peste 36% în regiunea Centru la 11,9% în Nord-Est, media pe ţară fiind de 23,7%, în timp ce zona Bucureşti-Ilfov figurează cu o cotă de 22,2%, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat. Cel mai ridicat şomaj în randul tinerilor, de 36,3%, se găseşte în regiunea Centru - judeţele Alba, Mureş, Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna. La polul opus se află zona de dezvoltare Nord-Est - Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui - cu un şomaj de numai 11,9% în randul tinerilor. Bucureşti-Ilfov, cea mai dezvoltată regiune economică a Romaniei, are un şomaj în randul tinerilor de 22,2%, uşor sub media naţională. În regiunea Muntenia Sud - judeţele Argeş, Călăraşi, Damboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman - indicatorul se plasează la 32,9%. Regiunea Sud-Est - Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea - figurează cu o rată de 30,7%, iar zona Nord-Vest - Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor, Bistriţa-Năsăud - apare cu o rată de 20,9%. Regiunea de dezvoltare Vest - judeţele Arad, Hunedoara, Timiş şi Caraş-Severin - înregistrează o rată a şomajului de 20,3%, iar zona Sud-Vest Oltenia - Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Valcea - apare cu o rată de 19,2%. Rata naţională a şomajului în randul tinerilor, de 23,7%, este uşor peste media UE, de 21,4%. în Europa Centrală şi de Est, Polonia înregistrează un nivel de 25,8%, Ungaria 26,1%, Bulgaria 26,6%, Cehia 18%, Slovacia 33%, Slovenia 15,7%, Croaţia 36,1%, iar în ţările baltice în jur de 30%. Germania şi Olanda figurează cu rate foarte scăzute ale şomajului în randul tinerilor, de circa 8%. Datele Eurostat se referă la anul 2011. Rata generală a şomajului din economia romanească a fost în anul 2011 cu mult sub media UE, de 7,4% faţă de 9,6%. Potrivit Eurostat, cei mai puţini şomeri raportat la populaţia activă se regăsesc în regiunea Nord-Est, în timp ce zona Bucureşti-Ilfov figurează cu 5,4%, iar cel mai ridicat şomaj se înregistrează în Centru (11,1%). Zona Bucureşti-Ilfov are una dintre cele mai reduse rate a şomajului pe termen lung din UE, de 5,3%, Capitala fiind întrecută la acest capitol numai de regiunea Insulelor Åland din Finlanda, cu 4%, faţă de o medie UE de 43,1%. Şomajul pe termen lung reprezintă procentajul şomerilor care nu au loc de muncă de peste 12 luni. La nivel naţional, Romania se plasează aproape de media UE, cu un şomaj pe termen lung de 41,9%. Pe regiuni, indicatorul variază de la 42,2% în Muntenia Sud la 50,1% în Sud-Est. Cele mai ridicate rate ale şomajului pe termen lung din UE se regăsesc în teritoriile off-shore franceze Guadalupe (82,1%), Guyana (77,6%) şi Martinica (76,8%), potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat. Şomajul a crescut în UE şi în zona euro la cote istorice în luna mai, de 10,3%, respectiv 11,1%, pe fondul crizei datoriilor de stat, cu o economie în pragul recesiunii.  Romania se află în jumătatea inferioară a clasamentului, cu un şomaj de 7,7%, încadrată de Finlanda (7,6%) şi Danemarca (7,8%). Cele mai grave situaţii se găsesc în Spania, cu un şomaj general de peste 24%, şi Grecia - aproape 22%.

Scăderea PIB a fost limitată de evoluţiile pozitive din agricultură şi IT&C

Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru faţă de octombrie-decembrie şi a reintrat în recesiune, scăderea fiind limitată de evoluţiile pozitive din agricultură (creştere de 4%) şi informaţii şi comunicaţii (2,2%), conform informaţiilor provizorii ale INS privind PIB,care confirmă datele-semnal. Produsul Intern Brut (PIB), ca serie ajustată sezonier, a fost în primul trimestru de 145,196 miliarde lei preţuri curente, în scădere în termeni reali cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2011, se arată într-un comunicat al INS. Ca serie brută PIP estimat pentru primul trimestru a fost de 109,468 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de trimestrul I 2011. Agricultura, silvicultura şi pescuitul a fost ramura de activitate care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4%, urmată de informaţii şi comunicaţii, cu 2,2%, şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii, cu 1,4%. Volumul de activitate din construcţii s-a menţinut la nivelul înregistrat în trimestrul I 2011. "Reduceri mai importante ale volumului de activitate s-au înregistrat în administraţia publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţămant; sănătate şi asistenţă socială (-4,3%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-4,2%). O reducere mai mică s-a înregistrat în industrie (-0,2%), comerţ cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,3%), intermedieri financiare şi asigurări (-1,2%) şi tranzacţii imobiliare (-1,4%)", se arată într-un comunicat al INS. Creşterea volumului impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, de 4,2%, corelată cu reducerea semnificativă a subvenţiilor pe produs plătite, de 73,2%, au condus la majorarea impozitelor nete pe produs cu 6,1%. Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul I 2012 cererea internă a crescut uşor, cu 1,2%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix (de 12,2%). Consumul final total s-a majorat cu 0,2%, fiind influenţat, în mod special, de creşterea volumului cheltuielii pentru consum final a gospodăriilor populaţiei (A0,6%). Cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice a înregistrat o reducere cu 1,2%. Economia a intrat în recesiune, întrucat ianuarie-martie a fost al doilea trimestru consecutiv de scădere comparativ cu lunile anterioare. Evoluţia a fost anticipată de analişti, care estimau însă o contracţie puţin mai mare, de 0,2-0,3%. Romania s-a aflat în recesiune tehnică şi în perioada 2008-2011, pentru doi ani şi jumătate.

Noul Mercedes-Benz Clasa A, la vanzare la preţuri de la 19.900 euro fără TVA

Maşinile din noua generaţie Clasa A lansată de Mercedes-Benz pot fi comandate la centrele autorizate ale constructorului auto german din Romania, preţurile pornind de la 19.900 euro, fără TVA, pentru modelul A 180 Blue Efficiency. Preţurile ajung la 30.525 euro, fără TVA, pentru modelul A 250 Sport. Maşinile din noul model sport-compact vor fi disponibile în showroom-uri din septembrie 2012, se arată într-un comunicat al Mercedes-Benz Romania.  Noua Clasă A va fi disponibilă în trei linii de echipare ("Urban", "Style", "AMG Sport") şi trei pachete de design ("Night", "Exclusive" şi "AMG Exclusive"), la care se adaugă diverse dotări opţionale. Clasa A a fost lansată în 1997 la nivel global, iar a doua generaţie, apărută în 2005, a fost comercializată în peste un milion de exemplare. În 2012, noua generaţie a înregistrat în primul trimestru un avans de 17% comparativ cu anul precedent. Cea mai mare piaţă este Germania, fiind urmată de Marea Britanie, Italia şi Franţa. Mercedes a vandut în primele cinci luni 531.382 de vehicule pe piaţa mondială, ocupand locul al treilea, în urma liderului BMW, care a livrat 607.207 unităţi şi Audi, cu 600.200 unităţi.

Apple pregăteşte pentru sfarşitul anului un iPad mai ieftin

Apple pregăteşte pentru sfarşitul acestui an o tabletă iPad de dimensiuni mai mici, mai ieftină, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei, pentru a-şi menţine dominaţia pe piaţă după lansarea recentă de produse rivale de la Google şi Microsoft. Noul iPad va avea ecran de 7-8 inci, faţă de 9,7 inci la versiunea actuală, au afirmat sursele citate. Produsul ar putea fi anunţat în luna octombrie şi nu va avea acelaşi tip de ecran de înaltă rezoluţie regăsit pe iPad 3, cea mai recentă variantă a tabletei, lansată în luna martie, a spus una dintre surse. Un iPad mai mic, mai ieftin, ar putea descuraja ambiţiile Google, Microsoft şi Amazon.com pe piaţa tabletelor, comentează Shaw Wu, analist la Sterne Agee & Leach. Noul produs va avea probabil un preţ apropiat de cele ale Google Nexus 7 şi Amazon Kindle Fire, care au ecrane de 7 inci şi preţuri de referinţă de 199 dolari. "Ar fi cel mai mare coşmar pentru competiţie. Mingea este în terenul Apple", consideră Wu, citat de Bloomberg. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze informaţiile. Apple domină piaţa tabletelor, cu o cotă de peste 61% estimată de Gartner pentru acest an, în pofida apariţiei a numeroase produse concurente bazate pe sistemul de operare Android dezvoltat de Google, de la companii precum Samsung, Asus, Acer sau Motorola Mobility. Piaţa tabletelor va creşte în acest an la 66,4 miliarde de dolari, estimează firma de cercetare DisplaySearch.

Taxele de proprietate industrială revin la nivelul din 2006

Taxele de proprietate industrială pentru invenţii şi mărci, care au urcat la începutul anului cu 20%, vor reveni la nivelul din 2006 şi vor fi menţinute la acest cuantum încă doi ani, pană în 2014, în baza unei ordonanţe de urgenţă aprobată, ieri, de Guvern, dar amanată mai multe luni. Decizia este argumentată prin faptul că, în condiţiile menţinerii crizei economice şi reducerii veniturilor persoanelor fizice şi juridice romane, o creştere a taxelor este "neadecvată circumstanţelor" şi ar conduce la o scădere a veniturilor din taxele în domeniul proprietăţii industriale. Taxele de proprietate industrială sunt percepute persoanelor fizice şi juridice pentru protecţia proprietăţii industriale, respectiv invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, dar şi pentru menţinerea în vigoare a titlurilor de protecţie. Cuantumul taxelor poate fi actualizat anual, prin hotărare de guvern, în funcţie de evoluţia cursului de schimb şi de inflaţie, valabile la data de 1 noiembrie a fiecărui an, dar hotărarea Guvernului trebuie să intre în vigoare începand cu prima zi a anului următor. Agenţia MEDIAFAX a relatat încă din luna ianuarie că taxele de proprietate industrială, pentru neplata cărora titularul unui brevet poate pierde protecţia, au crescut cu 20% din ianuarie 2012, deoarece Guvernul nu a mai amanat creşterea. La acel moment, şeful Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) afirma că este într-o situaţie "neaşteptată şi stresantă" în care a cerut amanarea, dar nu a primit avize.

Parlamentul European respinge definitiv tratatul ACTA

Parlamentul European (PE) a respins miercuri în mod definitiv tratatul ACTA, anuland astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană (UE) să ratifice acest acord internaţional controversat care, în opinia criticilor săi, ameninţă libertăţile individuale, în special cele legate de Internet, relatează AFP. PE a respins textul cu 478 la 39 de voturi, în condiţiile în care 165 de eurodeputaţi s-au abţinut. El a dezavuat în acest fel Comisia Europeană (CE), care dorea semnarea acestui text în numele apărării intereselor economice ale firmelor victime ale pirateriei şi contrafacerii. ACTA a fost semnat în ianuarie de 22 din cele 27 de Guverne din cadrul Uniunii Europene (UE), dar şi de către Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud, Elveţia, Mexic şi Maroc. Acest vot are loc după trei ani de la mobilizarea celor care denunţă acest text. Sute de mii de persoane au manifestat împotriva acordului, iar o petiţie împotriva ACTA a fost semnată de 2,8 milioane de oameni. În ultimele săptămani, toate comisiile parlamentare consultate s-au pronunţat împotriva tratatului. În cursul unei dezbateri de marţi, doar o parte dintre conservatori au apărat ACTA. Chiar înainte de vot, ei au cerut, fără rezultat însă, ca PE să aştepte, înainte să se pronunţe, prezentarea concluziilor Curţii Europene de Justiţie (CEJ) cu privire la conformitatea textului cu dreptul european.

ANAF va avea o Direcţie de tip "doi şi-un sfert"

Guvernul a decis crearea unui serviciu de tip "doi şi-un sfert" în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), structura astfel stabilită avand ca scop evitarea fraudării sistemului fiscal de către angajaţi, a declarat, ieri, purtătorul de cuvant al Executivului, Andrei Zaharescu. "Prin acest act normativ se propune înfiinţarea în cadrul ANAF a Direcţiei Generale de Integritate. Această structură va avea atribuţii pentru crearea unor mecanisme specifice de luptă împotriva fraudării sistemului fiscal", a spus purtătorul de cuvant al Guvernului.  El a mai afirmat că înfiinţarea noii structuri nu va afecta bugetul instituţiei şi nu prevede angajări suplimentare de personal. "În cadrul aceluiaşi buget se înfiinţează un fel de doi şi-un sfert al ANAF-ului", a precizat Zaharescu.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.