Economic

Discurs de inmormintare a viticulturii» la Bachus

Viticultorii vrinceni s-au plins la simpozionul de ieri de vinurile false si de lipsa unei piete de desfacere a productiei de pe cele 25.000 de hectare de vie ale judetului u in timp ce reprezentatii guvernului cer ca mai multi viticultori sa acceseze fondurile europene, reprezentantii Paronatului Viei si Vinului spun ca nu avem soiuri certificate si implicit vandabile u Busuioaca de Buhotin, care, culmea, umple rafturile supermarketurilor, se cultiva doar pe 97 de hectare u majoritatea vinurilor cultivate in Romania sint albe, desi pe piata Ununii Europene se cauta la nebunie vinurile rosii

In ciuda petrecerilor grandioase date in cinstea zeului Bachus, viticultura se afla intr-o situatie limita. In al 12-lea ceas, micii podgoreni si-au dat seama ca sint amenintati cu disparitia daca nu se mobilieaza urgent. Problemele discutate la Simpozionul «Prezent si perspective in viticultura romaneasca» au vizat starea financiara precara in care se afla podgorenii simpli din judet, accesarea dificila si preferentiala a fondurilor europene si nu in ultimul rind, cantitatile uriase de vin importate intr-o regiune preponderent viticola. Printre invitatii importanti s-au aflat Palazzotto Pietro, reprezentantul "Cantine Riunite Sciacca Terme", o firma de profil din Italia, ing. Cornel Dicu, director general in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Calin Mocanu, director la Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului National al Viei si Vinului, Ghica Mihu, director la Societatea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura (SCDV) Odobesti, Mihai Sampetru, presedintele Patronatului "VINROM", vicepresedintele Consiliului Judetean, Mircea Diaconu, consilierul judetean Catalin Vrabie, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Costica Neata, dar si numerosi reprezentanti ai viticulturii vrincene, specialisti si podgoreni. Simpozionul a fost prezidat de acad. dr. Valeriu Cotea. Luind cuvintul, directorul general din cadrul Ministerului Agriculturii, Cornel Dicu, a profitat de prezenta viticultorilor si i-a invitat sa acceseze fondurile europene destinate reconversiei si modernizarii suprafetelor viticole. "De la Vrancea am primit 19 planuri de reconversie viticola si trei pentru modernizarea exploatatiilor. Acestea reprezinta 9% din suprafata viticola din Vrancea si 12% din valoarea sumelor puse la dispozitie de UE. In conditiile in care Vrancea detine 23% din suprafata viticola din Romania, ar trebui ca podgorenii sa acceseze cel putin 25% din valoarea fondurilor", a fost de parere Cornel Micu. In calitatea sa de moderator al intilnirii, profesorul Valeriu Cotea a subliniat faptul ca viticultorii nu au, in primul rind, partea lor de bani pentru accesarea fondurilor europene. "Datele prezentate sint bune, ramine sa vedem faptele. Cunoastem cu totii eforturile viticultorilor, dar din pacate cei care iau acum bani de la UE sint numai cei care au habar despre importanta reconversiei si au bani. Eu am vorbit cu reprezentatii pe viticultura de la Bruxelles si mi-au spus ca Europa ne da mura-n gura numai sa trimitem oameni care stiu cu adevarat ce vor. Deocamdata nu se da nici un ban amaritilor, ci se opresc undeva pe sus", a subliniat Valeriu Cotea.

Busuioaca de Buhotin, cultivata putin, se vinde mult

O alta problema a viticultorilor este piata limitata de desfacere a vinurilor naturale si patrunderea vinurilor din import pe piata romaneasca. Referindu-se la acest lucru, vicepresedintele CJ Vrancea, Mircea Diaconu s-a dat exemplu pe sine: "Eu am pierdut in aceasta toamna cam 1.000 de lei la hectar, dar Slava Domnului, ca nu am decit patru hectare pentru ca celelalte doua le-am dat in arenda. Daca as fi trait doar din viticultura as fi fost distrus. Cei care au facut reconversia sint insa agenti economici care au si alte activitati". Potrivit legii insa, un viticultor care incepe procedura de reconversie a vitei-de-vie beneficiaza pe urmatorii trei ani de cite 600 de euro pentru fiecare hectar de vie defrisata. Petre Calin Mocanu, director ONIV, a subliniat faptul ca vinurile noastre nu pot fi competitive din lipsa soiurilor si pentru ca productia de struguri este slaba. "In Vrancea productia medie de struguri la hectar a fost de 6.900 kg, iar media pe tara de 4.300-4.500 kg. Nu poti sa realizezi competitie cu aceasta productie. Am crezut ca romanii sint nationalisti si isi vor bea vinul lor ... Am constatat insa ca importurile de vin in Romania au ajuns la 15% din piata", a evidentiat Petre Mocanu. Inginerul Mocanu a mai reliefat faptul ca nu poate exista reconversie in viticultura asa cum vrea UE, deoarece ne lipsesc soiurile omologate de vita-de-vie. "Jumatate din productia de vinuri romaneasca este din soiurile Feteasca Alba si Feteasca Regala. Feteasca Neagra se cultiva pe citeva sute de hectare in Romania si este atacata anual de microdaunatori in proportie de 80%, Busuioaca de Buhotin, care, culmea, umple rafturile supermarketurilor, se cultiva doar pe 97 de hectare si Babeasca Neagra pe doar citeva zeci de hectare. Nu avem material saditor deoarece cercetarea a fost distrusa. Pentru a putea avea saminta certificata trebuie sa avem material initial de la 50 de butuci in sus", a mai spus Petre Calin Mocanu. Asemanator intregii tari, in Vrancea se cultiva cu preponderenta soiurile Feteasca Alba si Feteasca Regala. Restul soiurilor cultivate reprezinta insa sub 14% din productia judetului, in conditiile in care cele mai cautate vinuri pe piata europeana sint cele rosii, singerii. Feteasca Neagra este singurul soi adoptat si potrivit pentru Romania pentru a produce portaltoi. Cum statiunea de cercetare viticola de la Odobesti a fost pusa pe butuci, viticultorii nu au de unde sa ia material saditor de calitate, la preturi accesibile. La ora actuala, un butas de vita de vie costa 1 euro, iar pentru infiintarea unui hectar de vita de vie este nevoie de cel putin 4.000 de butasi.

Bancuri cu blonde, laude si plagiat

Declaratiile reprezentantului ONIV, Petre Mocanu, au fost catalogate de catre academicianul Valeriu Cotea ca fiind "un discurs de inmormintare a viticulturii romanesti". Cunoscutul oenolog a subliniat faptul ca viitorul viticulturii este incert, mai ales din cauza imbatrinirii populatiei de la sate, care nu mai poate sa munceasca vita-de-vie pe spezele proprii. Iar de acest lucru profita marii operatori de pe piata care au impus un adevarat monopol la pretul de achizitie a strugurilor. "Daca UE ne da 7.000 de euro ca sa ne desfiintam viile cred ca se vor gasi destui batrini saraci care sa accepte acest lucru", a spus renumitul academician. La rindul sau, Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului "VINROM" a laudat prestatia echipei de negociatori romani la Bruxelles condusa de ministrul Agriculturii. Dacian Ciolos, care a reusit negocierea unei sume duble pentru subventiile alocate Romaniei. In contextul nevoii de marire a suprafetelor cultivate cu vita-de-vie, Ovidiu Gheorghe a exemplificat situatia din Romania printr-un banc cu blonde: "Doua blonde stateau pe malul unei ape, una pe o parte si alta pe alta parte, cind una dintre ele spune ca ar vrea sa fie malul celalat. Pai esti pe malul celalalt a raspuns cealata blonda. Asa si in Romania. Eu stiu ca se pot face plantatii de 35.000 de hectare, dar poate numai pe hirtie". Luind cuvintul catre finalul intilnirii, consilierul judetean Catalin Vrabie, candidat la alegerile parlamentare, a prezentat citeva modificari pe care le-ar dori aduse Legii viei si vinului. Acest aspect i-a revoltat pe reprezentantii Sindicatului Taranilor PROPACT, aflati in sala. "Au fost exact modificarile pe care noi le-am propus in scrisoarea adresata parlamentarilor" a spus presedintele PROPACT Vrancea, Costel Ichim. Cei prezenti au fost de acord ca in Romania vita de vie se cultiva in mare parte manual, individual, fara investitii majore si cu un control slab al vinului care lasa ca pe piata sa patrunda falsurile. "Ca sa putem absorbi toate fondurile puse la dispozitie de UE si sa devenim competitivi pe piata avem nevoie ca pina in urmatorii ani sa infiintam inca 50.000 de hectare de vie, sa ne constituim in cooperative, sa folosim utilaje, sa facem investitii in exploatatii si crame, si sa intensificam controalele asupra falsificatorilor de vin", a concluzionat Ovidiu Gheorghe, reprezentantul Patronatului Viei si Vinului. Ramine de vazut cum va evolua in continuare viticultura si ce se va intimpla cu micul podgorean, mai necajit cu fiecare toamna. (Doina GANEA)

---