Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: În ţară sunt libere peste 21.000 de locuri de muncă

Ziarul de Vrancea
19 mar 2017 884 vizualizări
Cele mai multe posture neocupate sunt în Bucureşti, Sibiu, Arad şi Timiş

Peste 21.000 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional, cele mai multe fiind în Bucureşti, Sibiu, Arad şi Timiş, iar cele mai puţine în Suceava, Giurgiu şi Caraş-Severin, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Agenţii economici oferă 21.274 de locuri de muncă, cele mai multe fiind disponibile în Bucureşti (3.916), Sibiu (2.051), Arad (1.344), Timiş (968), Dolj (709), Iaşi (666), Vâlcea (661), Cluj (654), Mureş (653), Ilfov (648), Braşov (630), Argeş (592), Hunedoara (592), Bihor (547) şi Harghita (543). În judeţul Prahova sunt disponibile 469 de locuri de muncă, în Maramureş - 429, în Alba - 420, în Satu Mare - 391, în Neamţ - 371, în Bistriţa - 344, în Gorj - 340, în Brăila - 288, în Constanţa - 252, în Tulcea - 238, în Buzău - 220, în Olt – 209 şi în Vrancea – 209. Cele mai puţine locuri de muncă sunt în judeţele Suceava - 53, Giurgiu - 68, Caraş-Severin - 80, Bacău - 118, Mehedinţi - 119, Covasna - 127, Sălaj - 149, Călăraşi - 150, Ialomiţa - 154, Botoşani – 167, Vaslui - 170, Teleorman - 183, Galaţi - 189 şi Dâmboviţa - 193. Firmele caută să angajeze 1.196 agenţi de securitate, 1.157 muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, 1.148 muncitori necalificaţi la asamblarea, montarea pieselor, 993 lucrători comerciali, 745 manipulanţi de mărfuri şi 617 confecţioneri-asamblori articole din textile. De asemenea, agenţii economici vor să angajeze 567 de vânzători, 526 muncitori necalificaţi la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, 501 şoferi pe autocamioane sau maşini de mare tonaj şi 479 operatori-confecţioneri industriali pentru îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje şi materiale sintetice. Numărul de şomeri a scăzut semnificativ în ultima lună a anului trecut, cu 14.444 faţă de luna precedentă, până la 506.758, nou nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,3% în luna decembrie 2016, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,5%.

CE Oltenia va disponibiliza 1.000 de angajaţi

Un număr de 1.000 de angajaţi vor fi disponibilizaţi la Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, în loc de 2.000 de salariaţi, cum prevedea planul iniţial de restructurare, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, ministrul Energiei, Toma Petcu, care a menţionat că mai mult de jumătate sunt salariaţi în prag de pensionare. De asemenea, compania urmează să îşi cedeze toate activele neperformante, de exemplu bisericile şi terenurile de fotbal pentru care plăteşte impozite.Complexul Energetic Oltenia are în prezent aproximativ 14.000 de angajaţi. "Am analizat foarte bine acest plan de restructurare împreună cu conducerea companiei atunci când am venit la minister. Ni s-a părut puţin exagerată disponibilizarea celor 2.000 de oameni aşa cum a fost stabilit iniţial. Ar fi însemnat să disponibilizăm foarte mulţi oameni din zona de producţie, acolo unde de fapt trebuie să menţinem în continuare locurile de muncă, mai ales că sunt foarte mulţi specialişti şi nupe care nu-i găsim foarte uşor în acest domeniu”, a afirmat Petcu, pentru News.ro. "Am stabilit ca cei 1.000 de oameni, aşa cum am dat mandat să se voteze în adunarea generală, să fie în mod special oameni pensionabili, care sunt în pragul pensionării şi care oricum ar fi plecat", a completat el. Din cei 1.000 de angajaţi care vor fi fi disponibilizaţi, 550 sunt în prag de pensionare. ”Pe de altă parte, am găsit foarte mult personal TESA, lucru care nu mi se pare normal într-o companie specializată pe producţie, astfel că am cerut să se facă disponibilizări şi în acest sector”, a precizat Petcu. Ministrul susţine că directorul general al companiei de stat, Sorin Boza, s-a înţeles cu sindicatele pe marginea acestui subiect. Ministrul Energiei consideră că CEO trebuie să scape de toate activele neperformante, de exemplu de bisericile sau terenurile la care plăteşte impozite şi taxe locale, dar care nu-i aduc niciun profit. "O altă restructurare pe care i-am cerut-o directorului general, şi care nu a fost prevăzută în planurile anterioare, este cea a activelor care nu produc nimic, activelor neperformante, şi mă refer în primul rând la acele vetre de sat pe care le are în posesie CE Oltenia: biserici, terenuri de sport, de fotbal, islazuri. Am cerut ca toate aceste active care generează cheltuieli mari să demareze discuţii cu autorităţile locale, ca să le cedeze”, a spus Petcu, în interviul acordat News.ro.

Marile magazine fac bani mulţi din produsele sub marcă proprie

Produsele vândute sub marca proprie de cei mai importanţi retaileri din comerţul românesc reuşesc să câştige din ce în ce mai mult teren în alegerile consumatorilor din România, iar ponderea acestor produse a ajuns între 13%, în cazul Kaufland, liderul pieţei, şi peste 80% îm cazul Lidl, care are cele mai mari vânzări sub marcă proprie din comerţul local. “Ponderea mărcilor proprii în totalul vânzărilor din cadrul magazinelor Carrefour depăşea, la sfărşitul anului 2016, 15%, ceea ce înseamnă o creşte de 3% faţă de 2015”, reiese din informaţiile transmise de reprezentanţii Carrefour, la solicitarea News.ro. Pentru acest an, reprezentanţii lanţului de retail estimează continuarea tendinţei de creştere. “Estimăm o creştere de cel puţin 5%, ceea ce se va traduce şi printr-o pondere mai mare a acestei categorii în cadrul vânzărilor din reţeaua magazinelor Carrefour cu format mare", au menţionat reprezentanţii Carrefour. Produsele vândute sub marcă proprie în magazinele Kaufland reprezintă13% din totalul ofertei. “În ceea ce priveşte vânzările, ponderea acestora se încadrează în tendinţele de evoluţie a mărcilor proprii la nivel naţional”, a explicat directorul de comunicare al Kaufland România, Valer Hancaş. Retailerul german de tip discount Lidl vinde cele mai multe produse sub marcă proprie. “Peste 80% dintre articolele comercializate în magazinele noastre sunt marcă proprie. Aşadar, contribuţia lor în totalul vânzărilor este una foarte importantă pentru companie”, au menţionat reprezentanţii Lidl. Lidl, care operează o reţea de peste 200 de magazine, a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, astfel valoarea vânzărilor de produse sub marca proprie au ajuns în urmă cu doi ani la 800 de milioane de euro. “Produsele marcă proprie au o contribuţie substanţială la aceste rezultate şi la menţinerea trendului ascendent înregistrat de Lidl. Aceste produse reprezintă şi unul dintre motivele pentru care clienţii preferă reţeaua noastră”, au completat reprezentanţii Lidl.

SUA pun în discuţie, în cadrul G20, liberul schimb

Washingtonul a început să pună în discuţie doctrina mondială în favoarea liberului schimb şi multilateralismului, dar şi lupta împotriva modificărilor climatice, într-o reuniune a miniştrilor Finanţelor statelor membre ale Grupului Celor 20 (G20), care s-a încheiat sâmbătă, în Germania, şi care a fost prima ieşire la rampă a noului secretar al Trezoreriei Steven Mnuchin, relatează AFP. Această reuniune, la Baden-Baden (sud-vest) a fost prima a administraţiei noului preşedinte american Donald Trump, care afişează poziţii ostile liberului schimb şi sceptice în privinţa încălzirii globale, în răspăr faţă de poziţiile G20 - grupul celor mai puternice ţări din lume -, hotărât în favoarea liberului schimb. Statele Unite au reuşit să impună să se retragă din comunicatul final cuvântul ”protecţionism” şi să evoce o renegociere a OMC. Potrivit mai multor surse, Mnuchin a vorbit foarte puţin în timpul dezbaterilor, iar la finalul celor două zile ale reuniunii, dacă Washingtonul nu a rupt-o cu G20, s-au confirmat divergenţe importante.

Franţa cere 1,1 miliarde de euro băncii elveţiene UBS

Parchetul naţional financiar din Franţa solicită 1,1 miliarde de euro băncii elveţiene UBS, acuzată că a propus în mod ilegal unor francezi cu averi mari să îşi deschidă conturi în Elveţia pentru a evita plata impozitelor în Franţa, relatează publicaţia Journal du Dimanche. Publicaţia menţionează că valoarea de 1,1 miliarde euro este exact valoarea cauţiunii deja plătite de către banca elveţiană. Banca elveţiană nu este de acord cu suma solicitată. "O astfel de sumă este de neconceput vis-à-vis de acţionarii noştri, dar şi vis-à-vis de sistemele de justiţie din alte state cu care noi am negociat. Nu este deloc preţul pieţei. Ceea ce ni s-a propus nu este rezonabil", a declarat directorul juridic al UBS, Markus Diethelm, pentru Journal du Dimanche. UBS şi filiala sa din Franţa sunt acuzate de justiţia franceză, care a deschis un dosar în acest sens, pentru că au propus între 2004 şi 2011 unor potenţiali clienţi francezi, cu averi importante, să îşi deschidă conturi în Elveţia, pentru a scăpa de plata taxelor în Franţa.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.