Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un corporatist din Romania caştigă de patru ori mai puţin decat în UE

Ziarul de Vrancea
10 apr 2016 391 vizualizări
Un angajat dintr-o corporaţie din Romania caştigă, în medie, 15.000 de dolari pe an în Romania, acestea fiind valori brute, care includ bonusurile şi alte beneficii

Un angajat dintr-o corporaţie din Romania caştigă, în medie, de patru ori mai puţin decat un angajat din aceeaşi companie care are filială în alt stat din Europa, potrivit datelor unui studiu salarial efectuat pe 200 de companii de către firma cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam. „O analiză comparativă arată că un angajat dintr-o corporaţie din Romania caştigă, în medie, 15.000 de dolari pe an în Romania, acestea fiind valori brute, care includ bonusurile şi alte beneficii. În Europa, în aceleaşi companii, media veniturilor primite de un angajat este 61.000 de dolari pe an, în Asia este de 48.000 de dolari, în Africa este de 30.000 de dolari, în America Latină este de 55.000 de dolari, în America de Nord este de 94.000 de dolari, iar în Orientul Mijlociu este de 65.000 de dolari brut”, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam. În ceea ce priveşte ponderea bonusurilor în totalul veniturilor încasate de angajaţi, datele Consulteam arată că, în Romania, bonusul reprezintă 8% din venitul anual al unui angajat, ceea ce înseamnă că bonusurile primite de un angajat de-a lungul unui an echivalează cu valoarea unui salariu lunar.

Ivatherm vrea să intre pe pieţele din Asia şi Orientul Mijlociu

Compania Ivatherm, fondată de Rucsandra Hurezeanu, vrea să continue extinderea pe pieţele externe, ţinta fiind ţările din Asia şi cele din Orientul Mijlociu, urmate de cele din Europa de Vest. „Am terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, iar exportul a ajuns să reprezinte o treime din total”, a declarat Rucsandra Hurezeanu. Practic, afacerile producătorului s-au dublat în 2015. Pe piaţa internă, avansul vanzărilor a fost de circa 10%, în timp ce vanzările la export au crescut cu 75%. Produsele din apă termală de la Herculane ajung acum pe zece pieţe externe. Apa termală folosită de Ivatherm provine dintr-un izvor termo-salin cu debit foarte mare. La Herculane majoritatea izvoarelor sunt sulfuroase. Apa vine de la 2.000 de metri adancime şi cand ajunge la suprafaţă are 45 de grade, astfel este aproape sterilă. Mai mult, îşi păstrează compoziţia şi nu se alterează prin transport.

Sistemul bancar european, mai nesigur decat în 2009

Perspectivele pentru sistemul bancar european sunt mai nesigure decat erau în 2009, în condiţiile în care dobanzile negative lovesc puternic profiturile, iar digitalizarea schimbă modul în care întreaga industrie operează, avertizează Francois Perol, şeful grupului BPCE, citat de Bloomberg. ”Creşterea economică din China scade, preţurile petrolului sunt jos, cu consecinţe neaşteptate, iar riscul geopolitic este extrem de ridicat în mai multe zone. Băncile de asemenea trebuie să se lupte cu digitalizarea şi cu schimbări structurare, precum şi cu dobanzi negative”, a spus Perol. Băncile europene au suferit din cauza preţurilor scăzute ale petrolului şi ale materiilor prime, precum şi din cauza încetinirii creşterii economice la nivel global. Îngrijorarea despre calitatea activelor şi despre capital a contribuit la încetinirea tranzacţionării pe burse şi la exitul mai multor investitori. Acţiunile băncilor europene au scăzut cu pană la 25% în acest an, una dintre cele mai slabe performanţe.

Preţul petrolului s-a umflat la peste 40 de dolari barilul

Preţul petrolului Brent, un indice de referinţă pentru jumătate din producţia de petrol, a urcat cu 6,4% vineri la 41,94 dolari barilul. Creşterea preţului petrolului a avut un răsunet şi pe bursă, ducand la o creştere a acţiunilor companiilor din Golf, scrie Bloomberg. Indicele Dubai DFM General a condus creşterea de pe bursă a companiilor din Golf, după ce a urcat cu 1,5%, la cel mai ridicat nivel din noiembrie. Încrederea investitorilor în regiune a fost reconstruită după ce petrolul, care finanţează cea mai mare parte din cheltuielile guvernamentale, şi-a revenit de la cel mai jos nivel din ultimul deceniu. Țări precum Arabia Saudită caută să îşi diversifice economiile şi să se depărteze de dependenţa de petrol, chiar dacă în general creşterea rămane împinsă de energie.

Chinezii au preluat un producător danez de top de electrocasnice

Bang & Olufsen, un producător danez de electronice de top, a anunţat că firma chineză care dorea să achiziţioneze compania a devenit cel mai mare investitor, cumpărand acţiuni de la Delta Lloyd. După achiziţie, participaţia chinezilor a ajuns la 19%, scrie Bloomberg. Qi Jianhong, un miliardar chinez, a fost de acord să cumpere toate cele 5,67 milioane de acţiuni ale Bang & Olufsen, deţinute de doi afiliaţi ai Delta Lloyd, pentru 85 de coroane (11,4 euro) fiecare, potrivit unei declaraţii. Acţiunile Bang & Olufsen au crescut cu 10% şi s-au tranzacţionat vineri la 81 de coroane (aproape 11 euro). Valoarea de piaţă a companiei era vineri de 468 mil. euro.

Peste 40% din studenţii din SUA nu-şi rambursează datoriile

Mai mult de 40% din americanii, care s-au împrumutat prin principalul program guvernamental de credite pentru studenţi, nu fac nicio plată sau au restanţe, scrie The Wall Street Journal. Suma totală datorată băncilor se ridică la peste 200 miliarde de dolari, ceea ce generează temeri că milioane dintre aceştia ar putea să nu-şi ramburseze niciodată creditele, scrie The Wall Street Journal. Problema urmează unui boom al îndatorării în ultimul deceniu. Deşi majoritatea debitorilor au intrat pe piaţa muncii, 43% din cei aproximativ 22 milioane de americani cu credite pentru studenţi nu au mai făcut nicio plată din 1 ianuarie. Aproximativ 1 din 6 debitori, sau 3,6 milioane, se aflau în incapacitate de plată a unor datorii de 56 miliarde de dolari, însemnand că aceştia nu au mai făcut nicio plată de un an. Trei milioane, cu datorii de aproximativ 66 miliarde de dolari, aveau restanţe de cel puţin o lună.

Oficialii BCE vor noi măsuri de stimulare a economiei

Oficiali de top ai Băncii Centrale Europene au spus că vor să lanseze un nou pachet de stimulare a economiei pentru a întări economia slabă din zona euro, dar ultima şedinţă arată divergenţe de opinii în ceea ce priveşte modul în care ar trebui abordată situaţia, scrie Wall Street Journal. Într-o întalnire de la Lisabona, preşedintele BCE, Mario Draghi, a spus că banca centrală nu duce lipsă de instrumente disponibile pentru a creşte inflaţia, şi că va continua să facă ”orice este nevoie”. ”Banca Centrală nu se va preda inflaţiei excesiv de scăzute. Anul acesta va reprezenta o provocare la fel de mare ca ultimii patru ani pentru BCE, în condiţiile în care nesiguranţa despre economia mondială atarnă greu asupra inflaţiei”, a spus Mario Draghi. Comentariile sale, care vin ca un ecou la tonul folosit de oficialii FED din SUA, în condiţiile unei slăbiciuni în zona euro. Un studiu citat de WSJ arată că activitatea din primul trimestru a crescut cu cel mai jos nivel din 2014. Inflaţia din zona euro a fost de minus 0,1% în martie, mult sub ţinta de 2% stabilită de BCE.





















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.