Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: BNR pune talpă legii dării în plată

Ziarul de Vrancea
11 dec 2015 449 vizualizări
banca centrală îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament proiectul de lege privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentand că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică, a declarat viceguvernatorul Bogdan Olteanu. "Vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutaţi. (...) Avem acelaşi scop, rămane să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruţa care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituţional", a afirmat Olteanu vineri la o conferinţă de presă pe tema proiectului de lege privind darea în plată, organizată la banca centrală. El a explicată că BNR i-a prezentat preşedintelui Romaniei trei tipuri de argumente care stau la baza solicitării de retrimitere a legii în Parlament sau de verificare a constituţionalităţii, respectiv argumente de stabilitate financiară, juridice şi de natură etică. În ceea ce priveşte prima categorie, viceguvernatorul a ţinut să lămurească termenul de credit ipotecar, considerand că o serie de cifre au fost vehiculate "fără suport". Astfel, există creditele ipotecare pentru achiziţia de locuinţe, în care imobilul cumpărat se constituie drept garanţie, credite de investiţii imobiliare, în care alt imobil este adus ca garanţie, însă banii împrumutaţi sunt utilizaţi pentru construcţia unei clădiri, precum şi alte credite cu garanţii imobiliare careu sunt destinate consumului, pentru descoperit de cont sau pentru finanţarea unor firme. Datele BNR arată că, la sfarşitul lunii octombrie, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţii ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori, întrucat unele persoane deţin mai multe credite. Din totalul acestora, circa 37% erau împrumuturi ipotecare pentru achiziţie de locuinţe, din care 3.742 de persoane fizice au restanţe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară, potrivit lui Olteanu. Aproximativ 14.500 de restanţieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuinţe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc). "Desigur, sunt şi alţi debitori cu restanţe sub 90 de zile, precum şi buni platnici care îşi achită cu greu ratele scadente şi care au nevoie de sprijin", a subliniat viceguvernatorul. Suma restantă totală la creditele cu garanţii ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele pentru achiziţia de locuinţe. Totodată, 1.317 persoane au luat credite între 150.000 euro şi 500.000 euro, 60 de persoane - între 500.000 euro şi 1 milion euro, 21 de persoane - între 1 şi 2 milioane euro şi 4 persoane au constractat împrumuturi de peste 2 milioane de euro. "Suma valorii creditelor luate de aceste 1.402 persoane este de 1,7 miliarde lei (circa 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce creşte valoarea creditului, se înrăutăţeşte disciplina de plată - riscul de neplată (raportul dintre suma restantă şi suma datorată) creşte astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro şi 100% pentru creditele pentru investiţii imobiliare", a mai spus Olteanu.

Decalajul dintre nordul şi sudul Italiei, mai mare decat cel dintre Germania şi Grecia

Decalajul dintre nordul prosper al Italiei şi sudul ţării a devenit atat de mare încat difierenţa dintre Lombardia, de langă Alpii Elveţieni, şi Calabria, din sudul extrem al ţării, este mai mare decat cel dintre Germania şi Grecia, relatează Bloomberg. "După ultima recesiune, o mare parte din structura productivă a sudului a dispărut. Procesul de decuplare a început în 2001 şi s-a accelerat, fiind posibil să fie nevoie de ani de zile pentru ca creşterea din sud să revină la nivelul celei din nord", a declarat Stefano Prezioso, director pentru cercetare la institutul Svimez. Italia a trecut prin două recesiuni într-o perioadă de şapte ani, iar redresarea este în urma altor ţări din zona euro. Asta înseamnă că o mare parte din populaţia care trăieşte în sudul ţării, cunoscut şi sub numele de Mezzogiorno, ar putea să nu simtă o îmbunătăţire a condiţiilor economice. Salvatore Rossi, director general în Banca Italiei, care provine din oraşul sudic Bari, a scos în evidenţă această problemă într-un discurs susţinut la începutul acestei luni, afirmand că disparităţile dintre regiuni se află la un nivel record şi sunt în creştere. Pe de altă parte, companiile de succes din nordul Italiei sunt tot mai mult expuse "contaminării" din partea grupărilor de crimă organizată, inclusiv cele provenite din sud, a avertizat în acest an asociaţia industriaşilor din Lombardia, Assolombarda. Procuratura a avertizat la randul ei că Mafia şi alte bande organizate îşi mută operaţiunile în nord. Chiar dacă au existat întotdeauna diferenţe între cele două părţi ale Italiei, economiile acestora s-au dezvoltat în ritmuri aproximativ egale în perioada 1995-2001, dar evoluţiile au început să difere în perioada tranziţiei către euro. În prezent, nordul rămane centrul industrial al Italiei, unde îşi au originea Ferrari şi Luxottica Group. În Sud, circa 18% dintre gospodării au probleme cu aprovizionarea cu apă, dublu faţă de media naţională, potrivit institutului de statisatică Istat/ Decalajul economic a atins un nivel record în 2014, ultimul an pentru care sunt disponibile date de acest tip. Premierul Renzi laudă economia Lombardiei şi a regiunilor învecinate, afirmand că evoluează mai bine decat cea a Germaniei. Renzi vorbeşte însă rar despre sud, care reuneşte şase regiuni şi insulele Sicilia şi Sardinia.

Afacerile din comerţul cu ridicata au crescut cu 3%

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut la zece luni, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 3% în termeni nominali, ca serie brută, susţinută de comerţul cu echipamente IT, dar şi de cel cu produse agricole şi animale vii. Comerţul cu ridicata nespecializat a urcat cu 11,5%, în timp ce comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului a avansat cu 5,2%, iar comerţul cu ridicata specializat al altor produse cu 0,4%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri - cu 7,5%, activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata - cu 2,7% şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare - cu 1,6%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele zece luni, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 3% ca urmare a avansului comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii - în urcare cu 13,2%, comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii - cu 11,8%, comerţului cu ridicata nespecializat - cu 9,3%, comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului - cu 4,9% şi comerţului cu ridicata specializat al altor produse - cu 0,7%. Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri - cu 4,3%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare - cu 1,7% şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata - cu 1,1%. În luna octombrie, faţă de luna septembrie, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, în termeni nominali, faţă de luna precedentă a scăzut ca serie brută cu 2,8% şi a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%.

Volkwagen lucrează la softul antipoluarea de zece ani

Un mic grup de ingineri ai Volkswagen a început să lucreze din 2005 la softul care falsifică rezultatelor testelor de poluare aplicate automobilelor diesel, după ce nu au putut găsi o soluţie tehnică prin care emisiile acestora să respecte reglementările din Statele Unite, relatează New York Times. Compania a admis în septembrie că 11 milioane de automobile diesel la nivel global au fost dotate, în perioada 2009-2015, cu un soft ilegal care reduce nivelul emisiilor în timpul testelor de poluare. Dintre acestea, 500.000 de automobile au fost comercializate pe piaţa americană. Preşedintele grupului VW, Hans Dieter Poetsch, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, că în 2005 inginerii nu au reuşit să găsească, la timp şi în cadrul bugetului stabilit, o soluţie tehnică pentru ca emisiile de oxid de nitrogen să respecte reglementările din SUA. Din acest motiv, inginerii au venit cu ideea softului care manipulează rezultatele testelor de poluare. Ulterior, cand a fost găsită o soluţie, aceasta nu a mai fost aplicată, a precizat Poetsch. "Nu vorbim despre o singură greşeală, ci de un şir neîntrerupt de greşeli", a spus Poetsch reporterilor. Poetsch nu a precizat dacă vreun model al Volkswagen de dinainte de 2009 a fost dotat cu softul ilegal în SUA. Un purtător de cuvant al Agenţiei de Protecţie a Mediului (EPA) din Statele Unite nu a fost disponibil pentru comentarii, dacă sunt investigate şi alte modele. VW a comercializat unele modele diesel în SUA şi în perioada 2005-2006, dar a suspendat vanzările în 2007 şi 2008, după ce EPA a impus standarde de poluare mai stricte.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie la - 1,1%

Preţurile de consum au crescut în noiembrie cu 0,3% comparativ cu luna anterioară, astfel ca rata anuală a ajuns la -1,1%, potrivit datelor anunţate joi de Institutul Naţional de Statistica (INS). Mărfuri nealimentare s-au scumpit fata de luna anterioara cu 0,5%, pretul serviciilor a urcat cu 0,3%, iar la alimente preturile au stagnat. Comparativ cu decembrie 2014, cel mai mult au avansat preturile legumelor (4,5%), cu o crestere de 16% la cartofi. În luna noiembrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu noiembrie 2014, este de 37,5%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 33,9%, arata INS, intr-un comunicat. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 28,6%.

Orkla Foods preia Hamé, pentru 175 milioane de euro

Grupul norvegian Orkla Foods a încheiat un acord pentru preluarea companiei Hamé din Cehia pentru 175 de milioane de euro, excluzand datoriile, în urma căruia cifra de afaceri a Orkla în Europa Centrală se va dubla. Hamé deţine poziţii puternice în Cehia şi Slovacia la categoriile pate, mancare preparată, ketchup, legume conservate, gemuri şi mancare pentru copii. Cele mai cunoscute branduri ale Hamé includ Hamé, Majka, Znojmia şi Otma. Hamé are prezenţe puternice şi în Romania, Ungaria şi Rusia. "Categoriile oferite de Hamé sunt bine-cunoscute pentru Orkla şi vor completa şi întări categoriile existente. Prin această tranzacţie, Orkla devine unul dintre principalii jucători pe piaţa alimentelor din Europa Centrală", a declarat preşedintele Orkla, Peter A. Ruzicka, într-un comunicat. Activele Orkla în Europa Centrală includ Orkla Foods Romania, Vitana (Cehia şi Slovacia) şi Felix Austria. "Prin Vitana şi Hamé, Orkla devine un furnizor atractiv pentru comerţul cu alimente din Cehia şi Slovacia, iar tranzacţia va consolida şi operaţiunile din Romania. O poziţie mai puternică în Europa Centrală va asigura că Orkla este bine poziţionată pentru a continua dezvoltarea pe aceste pieţe", a declarat Atle Vidar Nagel-Johansen, vicepreşedinte executiv şi CEO al Orkla Foods.

Ford Motor vrea să concureze Tesla

Ford Motor intenţionează să lanseze anul viitor o versiune electrică îmbunătăţită a modelului Focus, primul dintr-o serie de 13 vehicule electrice noi pe care vrea să le dezvolte în următorii patru ani, în cadrul unui program de investiţii de 4,5 miliarde de dolari, transmite Wall Street Journal. Şi alţi producători auto, între care General Motors, s-au angajat să ofere o gamă largă de automobile electrice, chiar dacă preţul scăzut al benzinei reduce cererea pentru automobilele eficiente energetic. Majoritatea constructorilor auto vor construi aceste vehicule pentru a îndeplini reglementările mai stricte în domeniul consumului de carburanţi, la nivel global. Varianta îmbunătăţită a modelului electric Focus va intra în producţie la sfarşitul anului viitor şi va permite o autonomie de 100 de mile, faţă de autonomia de 73 de mile a actualei versiuni. Alte modele electrice, precum cele ale General Motors şi Tesla, asigură o autonomie de 200-300 de mile. Directorul pentru produse al Ford, Raj Nair, a declarat că grupul va avea un model electric care va concura mai eficient GM, Tesla şi alţi producători, inclusiv Volkswagen, pană în 2020.































































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.