MOZAIC STIRI ECONOMICE: Pană şi Albania ne-a bătut la turism
Turismul a avut anul trecut o contribuţie totală de 5,1% la Produsul Intern Brut, ceea ce plasează Romania pe locul 154 în lune, din 184 de ţări, în urma Albaniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Contribuţia totală a turismului la PIB include afacerile generate direct de această activitate, precum cazare, transport, atracţii, divertisment, cumpărături, cheltuieli pentru hrană şi investiţii în sectorul turismului şi ospitalităţii, la care se adaugă venituri generate indirect, precum caştigurile furnizorilor care deservesc proiecte sau facilităţi din turism şi cheltuielile generate în economie de angajaţii din sector. Turismul a avut anul trecut o contribuţie totală de 33,1 miliarde lei (9,9 miliarde de dolari) la PIB-ul Romaniei, din care 10,5 miliarde lei (3,2 miliarde de dolari) reprezintă contribuţia directă, potrivit datelor WTTC. Consiliul anticipează o creştere de 5,4% a contribuţiei totale a turismului la PIB în acest an, urmată de o rată medie de creştere de 3,8% pe an pană în 2024, la 50,8 miliarde lei. În 2013, turismul a asigurat în mod direct în Romania 212.500 locuri de muncă, iar contribuţia totală la piaţa muncii, inclusiv locurile de muncă sprijinite indirect de turism, este estimată la 500.500 joburi. Astfel, Romania se află pe locul 154 din 184 de ţări după contribuţia turismului la PIB, iar situaţia nu se va schimba prea curand, avand în vedere plasarea pe poziţia 115 în ceea ce priveşte prognoza de creştere pe termen lung 2014-2024. Anul trecut, turismul de recreere a generat 68,8% din contribuţia sectorului la PIB, restul de 31,2% fiind generat de turismul de business. Totodată, vizitatorii străini au generat 42,1% din afacerile din turism în 2013, faţă de 57,9% turism intern. Cu o contribuţie totală de 5,1% a turismului la PIB, Romania figurează pe ultimul loc în Europa, devansată printre altele de Albania (16,7% din PIB), Bulgaria (13,3%), Ungaria (10,6%), Cehia (8,4%) şi Slovacia (6%). Contribuţia totală a turismului la angajări plasează de asemenea Romania pe ultima poziţie în randul ţărilor vecine şi pe locul 136 în lume.
Dăianu, audiat la DNA în calitate de martor în dosarul "Carpatica"
Preşedintele interimar al Autorităţii de Supraveghere Financiară a fost audiat timp de trei ore şi jumătate
Preşedintele interimar al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Daniel Dăianu, a venit, miercuri, la DNA pentru a da declaraţii, în calitate de martor, în dosarul "Carpatica", în care sunt cercetaţi fostul şef al ASF Dan Radu Ruşanu, Ilie Carabulea, Laura Chiţoiu, Marian Mîrzac şi Radu Mustăţea. Daniel Dăianu a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că toţi membrii Consiliului ASF au fost chemaţi pentru audieri, în dosarul "Carpatica", în care sunt implicaţi şi foşti membri ai autorităţii. "Nu este normal să se facă presiuni şi sper să nu se fi făcut presiuni. ASF trebuie ea să respecte regulile", a spus Dăianu. Întrebat dacă în angajamentul de confidenţialitate pe care angajaţii ASF ar fi fost puşi să îl semneze era şi prevederea ca aceştia să nu divulge informaţii nici măcar organelor de anchetă, Dăianu a spus că nu crede că este vorba despre aşa ceva. "Nu se poate aşa ceva. În orice organizaţie există necesitatea de păstrare a secretului profesional. Sunt circumstanţe în care nu te poţi deroba de aşa ceva", a precizat Dăianu. El a mai spus că orice organizaţie are angajamente şi cel de la ASF a fost preluat de la o altă entitate, ca model. După ce a fost audit trei ore şi jumătate Dăianu a declarat că că nu ştia de OUG despre care DNA spune că ar fi fost dată pentru a favoriza interesele ASF, însă ştia că există în Parlament "o legislaţie care trebuia să fie modificată". Mai mulţi angajaţii ASF care au semnat un angajament de confidenţialitate au fost audiaţi la DNA, de la începutul lunii martie, pentru a spune dacă au fost supuşi la presiuni din partea fostului şef al instituţiei Dan Radu Ruşanu pentru semnarea documentului, au declarat surse judiciare. În dosarul "Carpatica", Dan Radu Ruşanu este arestat din 4 martie, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. Ruşanu este suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica. Acesta a demisionat de la conducerea ASF după ce a fost reţinut de procurori. Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt arestaţi din 29 ianuarie. Aceştia sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.
Acţiunile Rompetrol Rafinare vor fi vandute în vară
Statul va lansa în această vară licitaţia prin care vrea să vandă 26% din Rompetrol Rafinare, iar preţul de pornire va fi de 200 milioane de dolari, cel oferit de acţionarul majoritar, grupul Rompetrol, a declarat Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei Privatizări din Departamentul pentru Energie. "În această vară lansăm licitaţia pentru vanzarea pachetului de 26% (din Rompetrol Rafinare, n.r). Diferenţa de 18% va rămane la stat", a declarat Dumitraşcu la conferinţa "Bursa romanească, piaţă emergentă", organizată miercuri de Ziarul Financiar. Potrivit unor surse, de pachetul reptrezentand 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare sunt interesate mai multe companii, printre care şi o companie arabă. În prezent, statul roman deţine 44,69% din Rompetrol Rafinare, iar după vanzarea a 26,7% din acţiuni va rămane cu o participaţie de 18%. Vicepreşedintele Rompetrol, Azamat Zhangulov, declara în ianuarie, într-o conferinţă de presă, că preţul de 200 milioane de dolari oferit statului roman de KazMunai Gaz pentru 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare este "cel mai bun posibil" şi maximul pe care compania îl va plăti. Pe de alt parte, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea în luna ianuarie că Guvernul va trebui să scoată la licitaţie pachetul de 26,7%. Guvernul a adoptat în luna ianuarie o hotărarea de aprobare a memorandumul convenit cu Rompetrol prin care se sting, pe cale amiabilă, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group. De asemenea, The Rompetrol Group s-a angajat să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Rompetrol Rafinare Constanţa reprezentand 26,6959 % din capitalul social, în schimbul a 200 milioane dolari. Alte 350 milioane de dolari vor fi investite în costrucţia unei centrale de cogenerare pe platforma rafinăriei Petromidia şi în extinderea reţelei de benzinării în Romania.
Subvenţii mai mari pentru suprafeţe pe peste cinci hectare
Statul va acorda din primăvara anului viitor un sprijin pe hectar mai mare pentru suprafeţe de 5-30 hectare, faţă de cele de 1-5 hectare, măsura vizand stimularea asocierii, a declarat miercuri într-o conferinţă ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Venim cu o modificare permisă de europeni, pe care o vom aplica din 2015, şi care ne permite ca anul viitor să aplicăm o politică de susţinere a fermelor de familie. Putem să facem lucru stimuland, nu forţand, pe fermierii care au între 1 şi 5 hectare să se asocieze, să iasă din această categorie şi să meargă într-o alta, de 5-30 de hectare, care va primi un sprijin pe suprafaţă mult mai mare decat cei din prima categorie şi mult mai mare decat cei care ies din categoria 30-50 de hectare. Este o limită pe care urmează s-o stabilim", a spus ministrul. Constantin crede că diferenţa de bani primită de suprafeţe de peste 5 hectare va fi suficient de mare astfel încat să-i stimuleze pe cei peste 700.000 de fermieri care deţin terenuri între 1 şi 5 hectare să treacă la altă categorie, să cedeze terenurile, să se asocieze, să le vandă. Ministrul a mai spus că retrocedările au dus la o făramiţare excesivă a terenurilor şi agricultura nu se poate face pe astfel de suprafeţe mici. Prin comasarea terenurilor agricole, exploatările acestora s-ar putea face mult mai eficient.
BNR a solicitat repetat băncilor să preîntampine litigiile
Reprezentanţii Băncii Naţionale a Romaniei (BNR) au solicitat băncilor să depună toate eforturile pentru a preîntampina apariţia unor litigii, întrucat existenţa acestora reprezintă un risc reputaţional, a declarat Alexandru Păunescu, şeful Direcţiei Juridice din BNR. "În repetate randuri, reprezentanţi ai Băncii Naţionale au solicitat, au atras atenţia asupra riscurilor de pierdere - efecte pecuniare asupra instituţiei de credit - în contextul existenţei unor litigii şi am solicitat instituţiilor de credit să depună toate eforturile astfel încat să preîntampine apariţia unor litigii. Evident, acest lucru este imposibil. (...) Este de ajuns să ne uităm doar în presă cat de mediatizate sunt aceste litigii, cat de afectată este imaginea băncilor şi reputaţia acestora", a afirmat Păunescu la conferinţa "Colocviile juridice ale Băncii Naţionale a Romaniei". El a arătat că momentul apariţiei riscului reputaţional este, din punctul său de vedere, cel în care se declanşează un litigiu, iar finalizarea acestuia în favoarea sau defavoarea băncii presupune creşterea sau scăderea riscului reputaţional. "În momentul în care s-a declanşat un litigiu în care este implicată o instituţie de credit, acesta devine public, iar media nu face altceva decat să promoveze existenţa unor astfel de litigii", a mai spus Păunescu. Oficialul BNR opinează că implicarea juriştilor în activităţile curente ale instituţiilor de credit este necesară, riscul juridic fiind semnificativ, întrucat pierderea băncii generată de producerea riscului poate fi nelimitată. "O instituţie de credit ar trebui să fie extreme de robustă, dar în acelaşi timp de nesăbuită dacă a decis să nu stabilească o recunoaştere independentă a managementului riscului juridic", a punctat oficialul băncii centrale.
Zara deschide în aprilie un magazin online în Romania
Brandul Zara, parte a retailerului spaniol de fashion Inditex, va lansa în aprilie magazinul online din Romania, după ce grupul a introdus anul trecut platforma online pentru Pull&Bear. "Grupul continuă să-şi extindă platforma online la nivel global. Anul trecut au avut loc lansările online ale Zara, Massimo Dutti şi Zara Home în Canada, Zara în Rusia şi Pull&Bear în Romania. De la începutul anului, s-a deschis Zara.com în Grecia, iar în următoare săptămani se va lansa în Romania, iar în toamnă/iarnă în Coreea de Sud şi Mexic, cand grupul va fi online pe 27 de pieţe", se arată într-un raport al Inditex. Din acest an, şi magazinul online al Massimo Dutti a început livrările în Romania. Inditex este prezent pe piaţa romanească cu şapte din cele nouă branduri din portofoliu, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho şi Massimo Dutti. Grupul nu a adus pe piaţa locală magazinele Zara Kids şi Uterqüe. Anul trecut, Inditex a deschis 10 magazine în Romania: cate unul Zara, Pull&Bear, Oysho şi Zara Home şi cate două Massimo Dutti, Bershka şi Stradivarius. Astfel, reţeaua grupului a ajuns la 98 de magazine pe piaţa locală.
O firmă din Iaşi a cumpărat energie de 13,45 milioane lei
Compania de stat Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, a vandut ieri energie în valoare de 13,45 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro) pe bursa de electricitate OPCOM către traderul de energie Fidelis Energy. "Hidroelectrica a vandut către Fidelis Energy un pachet de 71,2 GWh, cu livrare începand din 26 martie 2014, pană pe 21 martie 2015. Valoarea contractului este de 13,45 milioane lei, iar preţul unitar este de 188,95 lei/MWh", potrivit unui comunicat al producătorului de energie. Hidroelectrica a înregistrat în 2013 un profit record, de 910 milioane de lei. În 2012, compania a raportat pierderi de 170 milioane de lei. Compania a reintrat în insolvenţă în luna februarie, după ce a trecut printr-o astfel de procedură în perioada iunie 2010-iunie 2013. Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentand circa o treime din totalul unităţilor de producţie din Romania, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate. Capitalul social al Hidroelectrica este deţinut de stat (80,05% din acţiuni) şi Fondul Proprietatea (19,95%).
Premieră la Peugeot Citroen
Producătorul auto francez PSA Peugeot Citroen l-a numit în funcţia de preşedinte pe Louis Gallois, fostul şef al diviziei Airbus din Olanda, acesta fiind primul preşedinte din afara familiei fondatorului Armand Peugeot, care a înfiinţat compania în urmă cu 118 ani, potrivit Bloomberg. Peugeot a preluat în anii '70 Citroen, iar în prezent compania este al doilea mare constructor auto din Europa. Membrii consiliului de administraţie al Peugeot l-au ales pe Gallois, în varstă de 70 de ani, pentru a beneficia de experienţa acestuia în revitalizarea unor mari companii franceze. Gallois şi Carlos Tavares, care preia postul de director general la 31 martie, vor supraveghea reorganizarea companiei. Familia Peugeot a pierdut controlul după ce a acceptat ca în acţionariat să intre statul francez şi producătorul auto chinez Dongfenfg, în contextul dificultăţilor financiare cu care se confruntă compania. Postul de preşedinte, înfiinţat în 1972, va fi deţinut astfel pentru prima dată de cineva din afara familiei Peugeot, a cărei reprezentare în consiliul de administraţie a fost redusă de la patru la două locuri.
