Așa ceva nu există! Cum a rezolvat Cătălin Toma problema corupției din Vrancea
Precum anticul Pilat din Pont, Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean, crede că, printr-o simplă declarație făcută la televizor, s-a spălat pe mâini și a scăpat de orice responsabilitate în cazurile de corupție de la DGASPC Vrancea.
El a spus că că, la începutul mandatului său, a cerut tuturor celor care au cunoștință de fapte ilegale să i le sesizeze în scris: „De când am preluat mandatul de președinte al CJ Vrancea am spus public că trebuie să se facă sesizări oficiale, dacă există persoane care cunosc cazuri de corupție”. PUNCT.
Deci, dacă nimeni nu dă în scris, oficial, înseamnă că așa ceva nu există!
Înseamnă că traficul de influență, șpaga, abuzul în serviciu, într-un cuvânt CORUPȚIA, au dispărut din Vrancea, odată cu venirea lui la Consiliul Județean Vrancea. Mă mir că, până acum, nu a anunțat pe Facebook, acolo unde își desfășoară cea mai mare parte din activitate, VICTORIA pe care a repurtat-o împotriva Corupției în Vrancea, fără să miște un deget. O fi fost prea ocupat cu postările despre vizitele pe șantiere și despre marcajele trasate pe drumurile județene!
În realitate, corupția există în Vrancea, la cele mai înalte niveluri, inclusiv în Consiliul Județean și chiar lângă biroul lui Cătălin Toma. Ba, mai mult - aș îndrăzni să spun, fără teamă că greșesc – de multe ori intră peste el pentru o fotografie care să fie postată pe Facebook.
Corupția nu se rezumă la patru funcționari mai fraieri puși să plătească 100.000 de euro din cauza unui „mare om de afaceri” cu care Cătălin Toma nu are nici o reținere să apară în public. Dovadă stau pozele postate pe, repet, Facebook.
Vrancea este un județ în care, de treizeci de ani, s-a instaurat nu doar sărăcia, ci și frica
Oamenii preferă să tacă și să nu se amestece, chiar atunci când văd ilegalități și abuzuri strigătoare la cer. Nu fac sesizări oficiale, așa cum pretinde Cătălin Toma, din teamă. Personal cunosc destule cazuri, inclusiv la DGASPC Vrancea, de angajați care au sesizat nereguli și care, acum, sunt persecutați, izolați, tracasați, umiliți, puși să facă munci sub nivelul lor de pregătire, presați să renunțe la locul de muncă. Iar presiunile nu se fac doar asupra lor, ci și asupra rudelor, inclusiv asupra copiilor, la școală.
Toate acestea în vreme ce cei vizați sunt bine mersi, în funcții de conducere, fără ca nimeni să-i atingă. Sesizările lor sunt ținute prin sertare pe la diverse instituții, iar anchetele, inclusiv cele interne, sunt tergiversate cu anii și mușamalizate.
Drept care, e greu să-i ceri unui angajat dintr-o instituție să dea declarații scrise, atunci când vede cum a fost tratat colegul său care a încercat să dea în gât corupția. Pentru un astfel de om, care se teme pentru slujba și sănătatea sa, este un act de maxim curaj să vorbească pe ascuns, pe stradă sau la coț de bloc despre ceea ce a văzut sau cunoaște. O face cu groaza în suflet, luându-și toate măsurile de precauție și sperând că interlocutorul căruia îi vorbește - președintele Consiliului Județean, de exemplu - nu-l va deconspira.
Cătălin Toma știe despre frica vrâncenilor. De altfel, pe când se aflau în opoziție, el și colegii săi de partid, se foloseau de informațiile primite pe ascuns, la colț de bloc sau pe stradă, ca să formuleze acuzații la adresa adversarilor politici. Pe vremea aceea nu ridica pretenții să fie transmise pe cale oficială, în scris.
Obiceiul acesta l-a căpătat după ce s-a instalat în fotoliul de președinte al Consiliului Județean Vrancea, iar acum îl folosește pentru a-și justifica lipsa de acțiune.
Nici după ultimul său apel, de la TV, nimeni nu va da fuga cu sesizări scrise despre fapte de corupție. Îndrăznesc să spun că nu-l vor mai deranja nici măcar pe stradă sau la colțul blocului, ca să i le prezinte pe ascuns.
Iar dacă dorește să afle ce-i descurajează pe vrânceni să i se adreseze, Cătălin Toma ar trebui să se privească în oglindă. Să-și revadă toate declarațiile publice pe care le-a făcut de la începutul mandatului, să-și revizuiască pozele postate pe rețelele de socializare, să-i treacă în revistă pe cei cu care se afișează public, pe cei cu care se însoțește zilnic, cu care a ales să colaboreze sau pe cei cu care este în mare prietenie.
Dar, să fim sinceri, Cătălin Toma nu-și dorește să primească sesizări despre corupția din jurul său, nici verbal, nici în scris. Câtă vreme nu le primește nu este obligat să le dea curs și, astfel, se poate bucura în continuare de rutina confortabilă cu care s-a obișnuit de când a ajuns președinte la Consiliul Județean Vrancea.
Căci e mai plăcut (să fim corecți, cine nu și-ar dori) să vii la birou la ora 08:00, să rupi ușa pe la 16:00, iar la finalul lunii, când îți verifici cardul, să vezi că ți-au și intrat 15 – 16.000 de lei salariu.
Ionel Sclavone
Citiți și:Drept la replică solicitat Ziarului de Vrancea de administratorul județului, Adrian-Vasile Crețu;
„Mașinăria de făcut bani” pe seama copiilor fără apărare de la DGASPC Vrancea
