Opinii

Am cunoscut o groapă…

Ionel Sclavone
2 sep 2017 1257 vizualizări

A fost cu multă vreme în urmă, pe când eram un licean iar ea avea doar câțiva centimetri în diametru. Sub zece. S-a întâmplat într-o zi de toamnă călduroasă, cam ca acum. Veneam cătrănit de la școală, probabil din cauza extemporalului la chimie sau pentru că nu reușisem s-o conving pe colega aia drăguță, din clasa paralelă, să iasă la un suc.

Prima întâlnire n-a fost deloc plăcută. Aș putea spune că, dimpotrivă, a fost foarte contondentă pentru amândoi. Eu mi-am scrântit piciorul în marginea-i de asfalt crăpat când, neatent, am șutat cu sete într-un ghemotoc de hârtie care umbla liber pe stradă, alături de alte gunoaie, așa cum umblă și în zilele noastre. Nici pentru ea n-a fost tocmai bine dat fiind că lovitura, dată cu forță, i-a smuls câteva bucăți.

După ce ne-a trecut supărarea, relațiile dintre noi s-a îmbunătățit. Ne întâlneam aproape zilnic, eu fiind atent să nu mă mai împiedic din nou, iar ea neavând nimic împotrivă. Ne-am obișnuit atât de bine unul cu celălalt încât știam și legat la ochi unde o găsesc și pe unde s-o ocolesc.

An după an am crescut și am evoluat împreună. Când mi-am dat bacalaureatul ea ajunsese deja la un metru în diametru și vreo 20 de centimetri adâncime.

Cu timpul, drumurile noastre s-au despărțit și ne-am revăzut din ce în ce mai rar. O vedeam mai des în fotografii, prin ziarele locale, de regulă în campaniile electorale, alături de diverși politicieni, consilieri, foști și actuali primari. Toți o arătau ca exemplu în vreme ce-și recitau promisiunile pentru alegători. Devenise un fel de vedetă. O dată s-a pozat chiar și cu un președinte de Consiliu Județean care-și asigura concetățenii că se va ocupa personal de modernizarea orașului.

În câteva rânduri, auzindu-i pe candidați vorbind despre ea, prevestindu-i sfârșitul, m-am întristat. Făcea parte din trecutul meu. M-am liniștit când mi-am dat seama că toate aceste amenințări, asemenea tuturor promisiunilor electorale, erau doar vorbe goale, fără conținut.

Cu câteva zile în urmă, după aproape trei decenii, am trecut pe strada ei și am regăsit-o în același loc. Spre deosebire de ceea ce face cu oamenii, timpul a făcut-o să arate din ce în ce mai bine. S-a lățit, s-a lărgit și s-a adâncit. Unde mai pui că alături au mai apărut încă vreo câteva gropițe care îi calcă pe urme.

Reîntâlnirea m-a bucurat așa cum te bucură revederea unei vechi cunoștințe. Am salutat-o din mers, i-am făcut cu ochiul și i-am dat întâlnire peste alte trei decenii, poate chiar patru.

În ce mă privește, nu știu dacă mă voi putea ține de cuvânt și voi ajunge, însă ea, sunt gata să dau scris  va fi tot acolo. Cu siguranță mai mare, mai lată și mai adâncă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.