De ce vor politicienii o Romanie doar pentru batrini
Pentru ca sint o masa electorala docila, guvernatii isi indreapta mai mereu atentia catre pensionari, uitind sa stimuleze tinerii. Pe acest fond auzim tot mai des de revolte ale tinerei generatii impotriva nedreptatilor sociale. Au fost revolte violente in suburbiile Parisului, nordul Africii a sarit in aer, armata siriana a inabusit in singe protestele antiguvernamentale a caror virf de lance au fost tinerii, iar acum ard cartierele Londrei. Ultimele revolte sint cauzate, dupa cum sustin unii comentatori, de politicile dure de austeritate ale guvernului britanic pentru a reduce deficitul bugetar, în contextul unei cresteri economice lente. Multi atacatori provin din zonele în care rata somajului este extrem de ridicata.
Pe acest fond, o stire aparuta pe agentiile de presa a trecut aproape neobservata, insa ar putea schimba chiar si prioritatile guvernantilor nostri daca ar deveni realitate. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei s-a declarat în favoarea coboririi la 16 ani a virstei minime pentru dreptul de vot in cele 47 de tari membre ale organizatiei paneuropene. Pe fondul imbatrinirii populatiei exista temeri ca tinerii ar putea fi marginalizati, dezbaterea electorala concentrindu-se excesiv pe chestiunile referitoare la persoanele în virsta. Consiliul Europei a cerut deja statelor “sa studieze posibilitatea de a coborî virsta minima de vot la 16 ani în toate tarile si pentru orice tip de alegeri”, in conditiile in care se remarca o crestere a absenteismului electoral în toata Europa. Pina la urma, daca au drept de munca de la 16 ani, de ce nu ar avea tinerii si drept de vot? Potrivit unui raport al Consiliului Europei, tot mai multi tineri asteapta sa participe la viata politica, iar dovada stau rasturnarile de regimuri din lume generate chiar de ei. Pina la acest moment, in afara citorva initiative regionale, doar Austria a coborit virsta minima de vot la 16 ani.
Chiar daca a existat si la noi o propunere de modificare a Constitutiei in acest sens, Romania nu pare pregatita sa ofere mai mult credit tinerei generatii. In aceasta perioada, guvernantii nostri dezbat o noua propunere populista: cosul de solidaritate pentru pensionari, un proiect social prin care produsele care au facut cariera in mita electorala, cum ar fi uleiul, zaharul si malaiul, sa le fie vindute batrinilor “la cel mai mic pret posibil”. Nu vreau sa spun ca bunicii si parintii nostri nu au facut sacrificii, dar vorbim totusi de oameni care si-au trait viata intr-o vreme in care statul le oferea sansa de a avea casa, masa, butelie, serviciu cind erau la virsta tinerilor de azi. Ce sanse mai are astazi de a reusi in viata un tinar care pleaca dintr-un sat anonim al Vrancei sa-si faca un rost? Mai putem vorbi de egalitate de sanse? Dar de solidaritate intre generatii? Pina la urma tot ei, tinerii, sint cei care isi asuma riscuri, emigreaza si trimit mereu bani acasa, intretinind astfel o tara pe care guvernantii se lauda ca au salvat-o din recesiune.