Opinii

În loc de concluzii.Controversele din jurul alegerilor interne la PNL Vrancea

Alegerile interne la PNL Vrancea s-au încheiat, luminile s-au stins, emoțiile au trecut, învingătorii au băut șampanie iar cei învinși s-au retras mulțumind celor care i-au susținut. Acum, privim în liniște tabloul de ansamblu și încercăm să deslușim ce se ascunde în umbră, în colțurile întunecate care nu apar în lumina reflectoarelor, aspecte despre care s-a comentat prea puțin sau deloc. Și sunt destule controverse asupra cărora merită să ne aplecăm, dincolo de cancanuri și jocuri de culise. Am în vedere numărul mic de participanți, jumătate față de alegerile trecute, revenirea în prim-plan a aripii pro-PSD, înlocuirea liderilor reprezentativi cu personaje șterse precum și refuzul deputatului Ion Ștefan de a-și măsura susținerea în organizație.

 

La întrunirea Comitetului de Coordonare Județean a PNL Vrancea au fost prezenți 294 de delegați cu drept de vot, din 330 convocați. Numărul este foarte mic pentru un partid, mai ales când este rezultatul fuziunii a celor mai importante formațiuni de dreapta.

Decizia de a invita doar 300 de persoane ar fi fost adoptată la propunerea eminenței cenușii Georgel Constantin. El ar fi invocat, potrivit unor surse , absența unei săli de capacitate mare, care să cuprindă un număr mai mare de participanți.

În trecut, alegerile interne ale PNL (fără a lua în calcul PDL) se țineau cu câte 600 – 700 de persoane iar dacă numărul delegaților era prea mare, se alegea sala de spectacole a Casei de Cultură.  

Numărul mic de participanți ridică, în primul rând, o problemă de reprezentativitate, mai întâi pentru partid iar în al doilea rând pentru președintele Cătălin Toma. Actualul PNL Vrancea, rezultat al fuziunii principalelor formațiuni de dreapta, PNL și PDL, nu se poate revendica, în fața alegătorilor, ca cel mai puternic partid de opoziție, în condițiile în care abia a reușit să strângă 294 de membri pentru a-și alege conducerea.

Președintele Cătălin Toma, ales cu 174 de voturi, are o problemă de legitimitate în exteriorul partidului, în fața simpatizanților, și în interior, în fața colegilor. PNL Vrancea are câteva mii de membri, pe câți dintre ei îi reprezintă noul lider? Există asociații de locatari care își aleg șeful cu mai multe voturi decât a obținut el.

Legalitatea alegerilor pusă sub semnul întrebării

În al doilea rând, apare o problemă de legalitate a conferinței județene de alegeri a PNL. Dacă numărul delegaților participanți a fost redus arbitrar, prin decizia câtorva persoane, pe motiv că nu există o sală încăpătoare, atunci rezultatul este viciat.

Conform principiilor democratice și a reglementărilor din statutul PNL, orice membru al partidului cu drept de vot trebuie lăsat să și-l exercite, fără a fi obstrucționat. În caz contrar, dacă este împiedicat și se consideră prejudiciat, el are dreptul să conteste și să ceară reorganizarea scrutinului în condiții legale.

Chiar dacă în PNL Vrancea nu se va ajunge într-o asemenea situație, de contestare, semnele de întrebare cu privire la legalitatea organizării alegerilor vor săpa în credibilitatea actualei conduceri

Cei care au hotărât ca alegerile să se țină cu 300 de participanți au avut în vedere doar că mai puțini delegați sunt mai ușor de controlat și de convins să voteze pentru anumiți candidați.

 

Revenirea aripei pro-PSD în prim-plan

Principalele reproșuri care i-au fost adus lui Nini Săpunaru și echipei sale când au fost înlăturați de la conducere au fost colaborarea cu PSD și mimarea opoziției. Dați în vileag de presă, colaboraționiști nici nu le-a păsat și au continuat relațiile nepotrivite. Nici măcar la intervenția co-președinților Vasile Blaga și Alina Gorghiu nu au renunțat la PSD.

Atitudinea arogantă și disprețuitoare i-a îndepărtat pe mulți dintre alegătorii liberali iar acest lucru s-a repercutat asupra rezultatelor de la alegerile locale și parlamentare din 2016.

Numit în locul lui Săpunaru, Cătălin Toma s-a prezentat ca lider reformator hotărât să rupă legăturile cu trecutul și înțelegerile ascunse cu pesediștii. N-a fost așa. Rând pe rând, colaboraționiștii au revenit în conducerea filialei. După alegerile interne poziția lor a fost și mai mult întărită prin vot: Nini Săpunaru, Georgel Constantin, Eduard Lambrino, Raluca Ioan, Fănică Popa, Gabriel Bărculescu.

Liberalii au fost înlocuiți cu consilierii parlamentari 

În urma alegerilor au fost promovate în funcții de conducere o serie de personaje lipsite de reprezentativitate și au fost lăsați pe dinafară oameni care au lucrat și au obținut rezultate pentru partid. Ilustrativ este cazul tânărului primar din Vizantea Livezi, Dragoș Ciobotaru, care a candidat pentru funcția de prim-vicepreședinte și care a pierdut după ce i-au fost anulate 97 de voturi!!!. El a obținut 82 de sufragii.

Contracandidatul său, Norocel Pompiliu Stroe, personaj despre a cărui activitate politică nu se poate spune nimic, a fost ales de 107 voturi. Nici despre cel de-al doilea prim-vicepreședinte ales, Daniel Moroșanu, nu sunt multe de spus. Un obscure consilier local din Vidra, fără rezultate în alegeri sau în plan politic, implicat și în câteva situații dubioase.

Mai mult, în noul birou de conducere au intrat doar cinci primari. Restul, dintre care mulți au avut, în trecut, curajul să-și exprime deschis opiniile, nu au nici o funcție de conducere.

Ion Ștefan a evitat să dea piept cu alegătorii     

Deputatul Ion Ștefan a evitat confruntarea cu alegătorii și s-a mulțumit doar cu funcția de vicepreședinte ce i se cuvenea de drept, ca parlamentar.

Poate că, din punctul său de vedere, Vrancea este o filială prea mică pentru statura-i politică iar singura funcție care i-ar fi satisfăcut ambițiile, dar pe care a cedat-o cu generozitate, ar fi fost cea de președinte.

Văzut din afară, refuzul de a candida poate fi pus pe seama fricii de eșec. Nu este un secret că deputatul este contestat în partid și că și-a asigurat loialitatea unora dintre membri, angajându-i la biroul parlamentar sau promovându-i în Consiliul Local.

În prezent, valoarea politică a lui Ștefan este dată de amintirea voturilor de la alegerile pentru Primăria Focșani,. Deși se laudă cu ele, omite să precizeze că au fost mult sub numărul de semnături primite pentru a-și depune candidatura. Locul de parlamentar, primul pe listă și singurul eligibil, l-a câștigat nu prin vot deschis în partid ci ca urmare a scandalurilor și a jocurilor de culise. 

Dacă Ion Ștefan ar fi candidat la alegerile interne, am fi văzut care este nivelul de susținere pentru el în interiorul PNL. Cu siguranță s-ar fi regăsit pe un bilețel și ar fi fost ales. Ar fi contat câte sufragii ar fi obținut.

Perspectivele sunt sumbre

Așa cum se prezintă noua conducere a PNL Vrancea, nu diferă prea mult de echipa condusă de Nini Săpunaru. Rămâne de văzut dacă președintele Cătălin Toma va reuși să-și scoată colegii din letargia în care zac și  va reuși să-i mobilizeze pentru alegerile viitoare. Or, dacă, la fel ca în trecutul apropiat, liberalii se vor mulțumi cu firmiturile scăpate de la masa PSD.

Cum lumea se schimbă iar numărul celor dezamăgiți de politica liberalilor crește, la fel ca și lipsa de încredere în politicieni, a doua variantă ar putea duce la căderea, și mai mare, a Partidului Național Liberal în preferințele alegătorilor.

         

       Ionel Sclavone

 

---