Cum a agravat o parte a presei drama din Clubul Colectiv
Convenţia Organizaţiilor de Media (COM), alcătuită din peste 25 de organizaţii media din România, reunită zilele trecute la Sinaia, a făcut o analiză a modului în care jurnaliştii români au relatat despre tragedia din clubul Colectiv, produsă în seara zilei de 30 octombrie. Din păcate, COM a constatat că la amplificarea efectelor acestei tragedii a contribuit şi o parte a presei, care a abdicat de la principiile profesionale când a relatat despre acest eveniment. În urma analizei de presă realizate de membrii COM s-a constatat un număr îngrijorător de abateri de la lege şi de la dentologia jurnalistică.
Vă prezentăm câteva dintre cele mai grave astfel de încălcări, cu scopul ca astfel de derapaje să nu se mai repete.
• La scurt timp după izbucnirea incendiului din clubul Colectiv au fost difuzate - atât de către canalele media profesioniste, cât şi în reţelele de socializare - imagini cu puternic impact emoţional, neblurate.
• Au existat multiple situaţii în care unele instituţii de presă au pus accent pe elementele morbide, pe durerea rudelor şi au prezentat evenimentele într-o notă lipsită de respect şi de empatie faţă de suferinţele celor implicaţi.
• Alţi comunicatori publici au lansat în spaţiul public, fără să verifice informaţia şi fără să consulte şi părţile implicate/ acuzate, verdicte şi judecăţi de valoare care au pus într-o lumină defavorabilă fie victimele şi apropiaţii acestora, fie persoane sau instituţii care au contribuit la operaţiunile de salvare.
• Au existat redacţii care au încălcat recomandările Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) privind mediatizarea funeraliilor victimelor din incendiu.
• Alţi comunicatori publici au mediatizat puncte de vedere ale unor persoane care pretindeau că aveau puteri paranormale, care alimentau conspiraţii morbide, fără bază factuală (de exemplu: că numărul victimelor a fost mult mai mare, dar a fost ţinut ascuns).
"Considerăm că astfel de abateri comise de angajaţi media din plan local şi naţional sunt de natură să distorsioneze dezbaterea publică şi să decredibilizeze imaginea breslei în ansamblul ei. Mai mult, transmit publicului mesajul că astfel de practici sunt acceptabile şi, ca atare, pot fi reproduse şi în reţelele de socializare. În aceste condiţii, le recomandăm insistent tuturor jurnaliştilor şi comunicatorilor publici să respecte Codul Deontologic Unic al Jurnalistului şi să ţină cont de ghidul de bune practici pentru mediatizarea situaţiilor traumatice.", se arată în luarea de poziţie a COM. Totodată, COM îşi exprimă compasiunea pentru victimele incendiului din noaptea de 30 octombrie, din Clubul Colectiv din Capitală, şi pentru familiile, prietenii şi apropiaţii acestora.
Ce este COM
Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) s-a înfiinţat în 2002, din dorinţa de a oferi mai multă vizibilitate şi putere de negociere profesioniştilor din mass-media. COM este o coaliţie informală de asociaţii de jurnalişti, de alţi profesionişti din mass-media, sindicate şi organizaţii patronale care au identificat linii de acţiune comune pentru consolidarea sectorului mass-media din România şi promovarea intereselor de grup ale breslei. Coordonarea COM şi secretariatul tehnic au fost asigurate de Centrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch. De la înfiinţarea sa, COM a derulat întâlniri sau conferinţe pe teme apropiate de obiectivele sale şi a reacţionat atunci când principiile sale fundamentale au fost în pericol. Cel mai important rezultat al activităţii COM rămâne elaborarea şi adoptarea celor două documente de auto-reglementare, Statutul Jurnalistului şi Codul Deontologic al COM, în iulie 2004. Ulterior (2009) COM a fost factorul motrice în elaborarea şi adoptarea Codului Deontologic unificat, care sintetizează prevederile a peste 15 documente de auto-reglementare diferite.