Jurnalism pornografic / terorism islamic, nicio diferenţă!
Putem să glumim pe seama unui personaj real sau legendar, să ironizăm orice zeitate sau persoană zeificată de o religie sau alta În Legendele Olimpului descoperim o adevărată parodie a religiei Greciei antice. Mai aproape de noi, în folclorul românesc, Sfântul Petru şi Dumnezeu se plimbă printre oameni, aşa cum zeii din Olimp se plimbau în Elada acum trei mii de ani. De aici şi până la macularea religiei prin scabroasele caricaturi pornografice, practicată ostentativ de jurnalul “Charlie Hebdo” este o distanţă pe care numai nişte ființe amorale o pot concepe. Există o morală promovată de religii, o etică impusă de societate şi un bun simţ născut din educaţie şi civilizaţie, care ne obligă să nu depășim anumite bariere și să nu intrăm cu picioarele în anumite spații sensibile. Unul dintre acesta este intimitatea celui de lângă noi, sufletul său, locul unde se nasc și evoluează sentimentele religioase. A crede sau a nu crede în ceva este o problemă care priveşte pe fiecare, ca individ. Dacă milioane de credincioşi au un respect fără margini faţă de profetul Mahomed de ce să ne batem joc de imaginea sa? Dacă alte milioane de credincioşi au o mare evlavie faţă de Fecioara Maria, o pomenesc în rugăciuni şi-i închină Biserici, de ce să o caricaturizăm? Nu trebuie să credem neapărat în ceva sau să avem vreo afinitate cu o religie sau alta, dar nu avem dreptul să ofensăm simțămintele religioase a miliarde de credincioşi pentru a satisface apetitul intelectual al câtorva persoane amorale, care au cu totul alte concepţii despre viaţă! Trebuie să condamnăm orice formă de violenţă verbală şi fizică, indiferent din partea cui vine pentru că violenţa naşte violenţă! Caricaturile cu imagini degradante cu Profetul Mahomed sau Fecioara Maria sunt, din acest punct de vedere, reflexul în oglindă al femeilor musulmane spânzurate pe macarale în pieţele publice din Iran și al creștinilor decapitați de gruparea lui Boko Haram în Nigeria. Aceeaşi cruzime şi lipsă de compasiune, acelaşi mod de a zdrobi orice sentiment uman sau trăire religioasă. Diferenţa este că unii o fac pe hârtie cu creionul în presa pariziană sfidând orice morală, alţii în piaţa publică cu ştreangul provocând Occidentul. Într-o lume civilizată, respectul opţiunii celuilalt este unul dintre principiile fundamentale. Dacă dorim să fim respectaţi, trebuie să nu aruncăm cu noroi peste puţinele lucruri sfinte din sufletul omului. Să condamnăm terorismul islamic, dar în egală măsură să dezaprobăm terorismul mediatic al unor publicaţii care trăiasc dintr-un soi de pornografie religioasă, plecând de la principiul că în numele libertăţii de exprimare ne putem bate joc de oricine, orice, oricând, oriunde, oricum!
Romeo-Valentin MUSCĂ