Foto | Cum a fost la sărbătoarea „Satului Vrâncean”, din Crângul Petreşti
La Muzeul Satului Vrâncean, din Crângul Petreşti a fost inaugurat proiectul de restaurare a instalaţiilor tehnice- roţile de la morile de apă, aduse din Nistoreşti şi Spulber şi dârstele din Nistoreşti şi a fost stabilit locul în care va fi ridicată şi o sfântă biserică de lemn, care va avea ca model o altă biserică din Vrancea, una dintre cele mai frumoase şi mai vechi biserici din satul Babei Vrâncioaia, pe care o ştie toată suflarea vrâncenească şi nu numai. Profitând de vremea frumoasă, sute de focşăneni şi vrânceni din zonele de munte au umplut la refuz satul din pădure, mulţi purtând costumul popular tradiţional. La final cei mai mici artişti, copii, au cântat şi au dansat fiind aplaudaţi la scenă deschisă.
Pentru mulţi a fost o noutate şi o curiozitate să vadă roţile uriaşe din lemn instalate la morile de apă, dar şi dârstele, acele „maşini de spălat” arhaice - care se mai văd doar prin satele din Maramureş - în care hainele groase, cergile şi covoarele sunt curăţate şi acum de forţa apei.
„Inaugurăm astăzi proiectul de restaurare a instalaţiilor tehnice din Muzeul Vrancei. Am început cu dârsta de la Nistoreşti, la care a fost refăcută partea superioară, vom continua cu celelalte elemente de la Spulber, Paltin, de la Lepşa. Ideea este ca în 4-5 ani toată instalaţia tehnică din Muzeul Vrancei să funcţioneze, să ofere o imagine a satului vrâncean de acu 100 de ani”, a spus în deschiderea evenimentului dr. Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei.
În paralel cu refacerea instalaţiilor tehnice, se începe şi ridicarea unei biserici din lemn, care va fi amplasată în centrul Muzeului Satului Vrâncean.
„Nu poate exista un Muzeu al Satului fără biserică. Biserica este elementul fundamental şi ieri şi astăzi. Un sat se construia, sau se ctitorea pornind de la o biserică, se muta dintr-un sat în altul - roiau satele - iar primul element dintr-un sat era alegerea locului bisericii. Biserica este elementul fundamental şi ieri şi azi. Planul acestei biserici este cel al Bisericii Sf. Nicolae, din Vrâncioaia, iar hramul bisericii va fi <<Naşterea Maicii Domnului>>”, a mai spus dr. Valentim Muscă, directorul Muzeului Vrancei.
De drag pentru costumul strămoşesc şi din respect pentru evenimentul la care au luat parte, majoritatea celor prezenţi au purtat costumul popular.
- Purtaţi o frumoasă cămaşă, spun
„Da, este a doua camaşă cusută de mâna mea. Prima, pe care am cusut-o a fost o camaşă cu râuri, iar aceasta este o camaşă cu altiţă, din zona Vrancei, Vrancea Arhaică.În curând vom avea şi o biserică aici, cu hramul <<Naşterea Maicii Domnului>>, care va fi ocrotitorul muzeului nostru”, a spus doamna Geta Dumitriu, muzeograf la Muzeul Vrancei.
Nenea Ion Hănţoiu a venit tocmai de la Nistoreşti. Acolo a lucrat a doua roată a morii de apă, din incinta Muzeului.
- Aţi lucrat roata, spun
„Da, doamnă am lucrat la roată...”
- E greu?
„Greu, uşor, aşa cum se vede”, spune nenea Ion emoţionat.
- În cât timp aţi lucrat-o?
„Roata? Vreo săptămână am lucrat la ea. Vâltorile în continuare, am făcut odată una, de-acoalea, prin proiect mai trebuia una, am mai făcut una...”
- Ce simţiţi când le vedeţi aici? întreb
„O bucurie, o bucurie mare...”, a spus nenea Ion, mândru de ceea ce a ieşit din mâinile lui.
Au fost prezente şi oficialităţile judeţului, oameni născuţi în zona munte, cu respect pentru credinţa şi tradiţiile strămoşeşti.
„E o emoţie în plus pentru că retrăiesc clipe din copilărie. Acesta a fost un mod de viaţă şi dacă vorbim de zilele satului, satele au fost primele forme moderne ale statelor moderne ale lumii, de la constituirea lor”, a spus domnul Nicuşor Halici, prefectul judeţului Vrancea.
În frumoasa zi de duminică, parcă după inima bunului Dumnezeu, au petrecut neamuri din tot judeţul, doriţi să fie unii cu alţii de Ziua Satului Vrâncean.
- Cum e? întreb
„Ceva frumos, pentru noi e ceva tare frumos... Da Vrâncioaia noastră e mai frumoasă... Ştiţi cum e, să nu vă fie cu supărare, fiecare îşi laudă locul natal!”
„Noi venim mai des aici, stăm prin preajmă. Venim de drag, cel puţin vara. Mi-aminteşte de traiul de la ţară, când eram copii, îmi aduce aminte şi de bunici, normal”, spune o altă doamnă.
De ziua „Satul Vrâncean”, s-au bucurat copii, părinţii şi bunicii care au vizitat casele deschise, unele foarte vechi, mobilate ca acum 150-200 de ani, au admirat colecţia de costume populare, vasele de lemn, din lut şi din sticlă expuse în „cârciuma” din satul vrâncean, au stat de vorbă la umbră, au legat prietenii şi au depănat amintiri.
Privind în în jur, cu oarecare nostalgie, mi-am spus că le-ar fi plăcut să fie prezenţi şi acei oameni extraordinari ai Vrancei, care au sculptat lemnul, au ţesut, au cusut hainele pe care le purtau la sărbători, care au încântat lumea cu dansurile şi cântecele lor. Unii mai sunt şi au venit în Satul din pădure, de ziua lui: din Nistoreşti Ion Hănţoiu, nenea Ion Stanciu, cimpoier tot din Nistoreşti, Manole Enache, din Spulber, care face buciume şi duce tradiţia mai departe cu elevii lui şi grupul de buciumaşi... Alţii nu au putut veni, din Nereju nenea Pavel Caba, Şerban Terţiu, nenea Doldor Harabagiu, dansator fără egal, dar m-am bucurat enorm să aflu că de nici unde, ca prin miracol, a apărut un olar, asta da minune, şi-i învaţă pe copii tainele olăritului, la Ireşti. Pe ceilalţi, care au avut o misiune în această lume şi nu mai sunt, dar învăţăturile lor au dat roade, să-i pomenim, iar numele lor să nu fie uitate în veci: Cristea Tulache şi buciumul lui, din Spulber, nenea Pavel Stăruială cu chipul lui de samurai bătrân bătând toba la petreceri, din Nereju, instrumentiştii din Paltin, Toma Rapa meşter popular din Năruja, Toma Avram un mare artist, celebru meşter popular din Negrileşti; şi toţi ceilalţi, ştiuţi şi neştiuţi, care ne-au făcut până mai ieri viaţa frumoasă… (Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
