Psihologul originar din Focșani, acum profesând în Anglia, Bianca Slavu explică în ZdV: Abuzul organizațional sau abuzul la locul de muncă
Mulți dintre noi au avut parte ca și angajați de momente umilitoare din partea persoanelor aflate în poziții de conducere.Unii au știut sa gestioneze aceste situații în favoarea lor, alții nu.Dacă nu s-a luat nicio măsură împotriva abuzurilor, angajatul ajunge de obicei să-și dea demisia de la locul de muncă sau, mai grav să aibă probleme de sănătate.Stresul, depresia, tulburarile de somn și afecțiunile digestive pot apărea ca rezultat al abuzurilor la locul de muncă. Există cazuri în care abuzul de putere din partea unui manager a dus la sinucidere, motiv pentru care în multe state există legi aspre împotriva abuzului.Indiferent de atitudinea care am adoptat-o în fața unor astfel de ”șefi” nu cred că știam că aceasta este o formă de abuz sau e denumit ca și abuz organizațional.
Abuzul este inacceptabil; oricine are dreptul de a fi tratat cu demnitate și respect și de a trăi fără abuz sau maltratare, indiferent de poziția pe care o ocupa intr-o instituție.
Dar ce este abuzul organizațional ?
Abuzul organizațional sau instituțional este maltratarea persoanelor de obicei la locul lor de muncă, cauzată de îngrijire sau sprijin necorespunzătoare sau inadecvat, sau de o practică sistematică defectuoasă care afectează întregul cadru organizațional .
Care sunt semnele unui abuz organizațional?
- lipsă de demnitate sau de respect într-un cadru instituțional;
- diferite sarcini sau procese rigide organizate pentru a satisface nevoile personalului mai degrabă decât ale indivizilor;
- atitudini lipsite de respect față de persoanele angajate care muncesc.
- izolare, reținere sau restricție necorespunzătoare.
- Lipsa de alegere – în alimentație( pauza de prânz sau anumite facilitați în zile toride), în decorare, în iluminat și încălzire și în alte aspecte de mediu.
- Lipsa unor programe de protejare a bunurilor personale.
- Fără flexibilitate a programului, în special a acordării concediilor ,etc
De asemenea abuzul organizațional cuprinde și abuzul de putere promovat de cel în poziție de conducere, cum ar fi:
- umilirea unui angajat în fața colegilor:
- Forțarea unui angajat să lucreze ore suplimentare de mai multe ori pe săptămână fără plată suplimentară.
- Șeful maltratează angajații atunci când este într-o dispoziție proastă.
- Reacții condescendente la întrebările angajaților.
- Abuzul verbal repetat, cum ar fi utilizarea de replici jignitoare, insulte, epitete, acțiuni verbale sau fizice pe care o persoană sensibilă le-ar considera amenințătoare, înspăimântătoare sau umilitoare sau subminarea sau sabotarea intenționată a performanței profesionale a unei persoane .
De cele mai multe ori, abuzul de putere sau bullying/mobbing este facilitat de un management defectuos, de manageri (în entitățile private) sau de șefi (în instituțiile publice) care nu au calitățile necesare unui bun manager/șef, respectiv: nu au abilități de comunicare, sunt lipsiți de organizare, au frustrări, nu sunt capabili să formeze o echipă sau să lucreze în echipă, sunt invidioși și prin urmare nu sunt capabili să creeze și să mențină un mediu de lucru adecvat.
Formele de abuz organizațional sunt extrem de complexe, îmbrăcând diferite forme, așa cum am văzut în rândurile de mai sus, motiv pentru care acestea sunt greu de depistat, mai ales de la început. Angajații își dau seama, de regulă, târziu de faptul că sunt torturați/abuzați/hărțuiți psihic la locul de muncă de superiorii lor.
Primele semne ale abuzului sunt, de cele mai multe ori, trecute cu vederea motiv pentru care ele nu sunt luate în considerare și nu pot fi probate, cu atât mai mult cu cât multe din acțiunile specifice fenomenelor de bullying/mobbing pot părea firești, ele nedepășind limita legală. De aceea este foarte greu să dovedești un abuz sau că te simți amenințat la locul de muncă.
Cu toate acestea, există anumite indicii prin care îți poți da seamă ca exista un abuz asupra ta .
- În primul rând trebuie să știi faptul că o persoană supusa acestei forme de abuz se poate simți rușinată, intimidată, furioasă, lipsită de apărare, respinsă de colectiv, lipsită de importanță, nevalorizată, jignită, desconsiderată, neapreciată, ignorată etc.
Și dacă ai răspunsuri afirmative la aceste întrebări ești victima unui abuz organizațional.
- Activitatea mea profesională este neglijată sau subevaluată, iar eforturile mele sunt trecute cu vederea?
- Mă simt amenințat și/sau intimidat la locul de muncă?
- Sunt umilit, ridiculizat de către superiori/colegi sau am fost victima bârfei acestora?
- Am fost amenințat de către superiori/colegi?
- Simt că mi se face rău sau că am o stare profund neplăcută atunci când sunt nevoit să lucrez sau să interacționez cu un coleg sau cu superiorul?
- Atmosfera de la locul de muncă este extrem de tensionată din cauza superiorului ceea ce îmi creează neliniște. Anxietate sau un sentiment profund de iritare când merg la locul de muncă?
Unii oameni nu vor să spună altora că sunt abuzați. Acest lucru se poate datora faptului că nu vor ca persoana să intre în probleme. Ei pot prefera să ignore problema în speranța că va dispărea. Altor persoane le este rușine sau le este frică de ceea ce li se va întâmpla dacă vor spune.
Sunt convinsă că există legislație care să te apere împotriva unui abuz dacă este dezvăluit.Important e să cunoști legislația în domeniu, iar angajatorul sa aibă politici interne referitoare la abuz și sancționarea lui.
Dacă crezi că ești abuzat, fii sigur că nu este vina ta și că există modalități prin care poți obține ajutor. Nu ignora problema, probabil că nu va dispărea de la sine.Vorbește cu cineva care te ascultă și te poate ajuta.Adresează-te autorităților competente și cere ajutorul departamentului juridic.
Sunt Bianca Slavu , psiholog clinician și cu empatie și caldură sunt alături de cei care sunt în căutarea unui suport
