FOTO | Vrancea, singurul judeţ din România în care UE derulează un proiect inedit: Life ROsalia
Uniunea Europeană a ales Vrancea pentru derularea unui proiect privind protejarea unor insecte saproxilice, prin Directiva Habitate: ROsalia alpina - Croitorul alpin, Osmoderma Eremita - Gândacul Sihastru, Cerambyx cerdo - Croitorul mare al Stejarului), Morimus funereus - Croitorul Cenusiu şi Lucanus cervus - Rădasca, specii care în trecut erau considerate dăunători biotici. Pădurile sunt dependente însă de aceste insecte pentru a recicla copacii morți, sau lemnul căzut la pământ și pentru a circula nutrienții înapoi în mediu. De asemenea, multe plante sunt polenizate doar de anumite specii de croitori.
România este una din puținele țări din Europa cu păduri încă relativ intacte, în care peisajele menținute în regim tradițional oferă refugii în care gândacii croitori nu sunt amenințați. Munţii Carpaţi, cu suprafeţe mari de păduri seculare, sunt printre cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, habitatele speciilor de coleoptere saproxilice fiind protejate prioritar prin Directiva Habitate. Dacă Croitorul Fagului mai poate fi poate fi văzut şi uneori chiar filmat, Sihastrul se ascunde în arbori foarte bătrâni, cu scorbură, stejari de preferinţă, nu sunt matinali şi nici temperaturile scăzute nu le sunt pe plac, devenind activi între orele 12:00- 14:00.
„Habitatul Gândacului Sihastru este foarte simplu de menţionat şi anume arborii foarte bătrâni, foarte scorburoşi, care au un fel de putregai. Acolo preferă să-şi depună ouăle, iar în stadiul de larvă trăieşte în acel mixt de lemn mort şi putregai”, spune ing. Ion Militaru - dir. Parcul Natural Putna - Vrancea
Proiectul are ca obiectiv experimentarea mai multor metode de îmbunătăţire a habitatelor, pentru a fi aleasă cea mai bună dintre ele pentru aceste doua insecte care au un rol foarte important, vital, am putea spune pentru ecosistem.
„Ele menţin un echilibru ecologic în ecosistem şi reuşesc ca lemnul să reintre în circuit mult mai repede decât dacă n-ar exista aceste insecte”, spune ing. Ion Militaru - dir. Parcul Natural Putna - Vrancea
Parcul Natural Putna nu este o zonă din care aceste insecte să fi dispărut, sau să fi fost ameninţate. În schimb, aici sunt cele mai bune condiţii pentru implementarea lor (demonstrativ şi scop inovativ), pentru a fi apoi replicate şi în alte arii protejate, acolo unde ecosistemele chiar au nevoie de ajutor, pentru a asigura o stare favorabilă de conservare acestor insecte saproxilice.
„Practic, încercăm să creăm habitate necesare acestor insecte. De exemplu, pentru Gândacul Sihastru, Osmoderma eremita, acolo unde arborii nu au scorburi foarte generoase, unde aceste insecte se reproduc, montăm nişte aşa zise cutii cu material vegetal în descompunere, care sunt ataşate de arbori la o înălţime de 4m, unde următoarele generaţii de insecte, au spaţiu şi toate elementele necesare unei viitoare reproduceri şi menţinerea stării de viabilitate a populaţiei. Pentru aceste specii de insecte, de exemplu ROsalia alpina ( Croitorul Fagului ) încercăm să prelucrăm anumiţi arbori, astfel încât să prezinte şi aceştia tot felul de micro-habitate necesare lor. Până nu demult Croitorul Stejarului a fost considerată insectă dăunătoare împotriva căreia trebuiau luate măsuri concrete de eradicare. Cu timpul, lumea a înţeles că aceste insecte trebuie să fie protejate, pentru că sunt verigi foarte importante din lanţurile trofice şi că aceste insecte au rol care nu poate înlăturat din natură”, spune dl. Silviu Chiriac - Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea.
”În cadrul proiectului, pentru cei care vizitează acest traseu tematic, au fost create poteci, iar la intrare în Cheile Tişiţei a fost montat un arbore demonstrativ şi a fost amenajat şi un Hotel al Insectelor, o combinaţie de lemn masiv... „... trunchiuri de mesteacăn, de pin, de fag, de molid, conuri de molid şi de pin, scoarţă de stejar, ceva ciuperci”, adaugă ing. Ion Militaru - dir. Parcul Natural Putna - Vrancea
Programul, „Life ROsalia” are o durata de 5 ani, şi se referă cu prioritate la Gândacul Sihastru şi Croitorul Fagului. O parte dintre insecte s-au instalat deja în Hotel şi au început să roadă lemnul. În putregai, insectele saproxilice îşi depun ouale din care ies larvele, se împupează şi, în al 3-lea an, reuşesc să iasă ca insecte. Viaţa lor ca insecte durează doar câteva luni. (Janine VADISLAV )
