Bianca Slavu, psiholog originar din Focșani vorbește în ZdV despre: Auto mutilarea în rândul adolescenților
Descoperiţi că fiul/fiica voastră adolescent/ă se răneşte în mod intenţionat. „Oare de ce face asta?“, vă întrebaţi. „Încearcă să se sinucidă?“
Cel mai probabil, răspunsul este nu. Cu toate acestea, dacă copilul vostru îşi face rău singur are nevoie de ajutor. Cum i-l puteţi oferi? Mai întâi de toate, trebuie să aflaţi care ar putea fi cauzele acestui mod de comportament.
Adolescența poate fi o perioadă dificilă și plină de schimbări, iar unii adolescenți pot recurge la auto-mutilare ca o modalitate de a face față emoțiilor intense sau de a-și exprima durerea emoțională pe care o simt într-un mod fizic. Există mai multe posibile motive pentru care un adolescent ar putea recurge la auto-mutilare:
1. Gestionarea emoțiilor: Adolescenții tind să experimenteze o varietate de emoții puternice, inclusiv tristețe, furie, anxietate sau confuzie. Auto-mutilarea poate fi o modalitate de a elibera emoțiile și de a-și regla starea emoțională.
2. Atingerea controlului: Unii adolescenți pot simți că nu au control asupra aspectelor vieții lor sau că nu pot face față la schimbările și presiunile pe care le întâlnesc. Auto-mutilarea poate oferi o senzație de control asupra propriului corp și emoții.
3. Eliberarea tensiunii: Pentru unii adolescenți, auto-mutilarea poate fi o modalitate de a elibera tensiunea acumulată. Durerea fizică poate fi percepută ca o distracție sau o eliberare de tensiunea emoțională.
4. Comunicare: Pentru unii adolescenți, auto-mutilarea poate fi o modalitate de a comunica în mod indirect că se confruntă cu probleme și au nevoie de înțelegere.
Ca și specialist am întâlnit multe cazuri de acest fel.
Îmi pare rău să aud că te confrunți cu o astfel de situație!
În cazul în care te confrunți cu un adolescent care se automutilează, este crucial să acționezi cu sensibilitate și să cauți ajutor profesional. Iată câțiva pași pe care te pot ajuta:
1. Comunicare deschisă: Alege un moment potrivit și vorbește cu adolescentul tău. Ascultă-l cu atenție și fără să judeci. Arată-i că ești aici pentru el și că îți pasă.
2. Caută ajutor profesional: Contactează un specialist în sănătate mentală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, pentru a obține sfaturi și asistență. Acești profesioniști pot ajuta adolescentul să exploreze motivele din spatele comportamentului și să găsească modalități de a face față emoțiilor.
3. Implică familia: Încurajează deschiderea și susținerea în familie. Uneori, implicațiile emoționale ale adolescenților pot fi adânci, iar sprijinul din partea familiei poate juca un rol important în recuperare.
4. Educație și conștientizare: Ajută adolescentul să înțeleagă că există alternative sănătoase pentru a face față stresului și emoțiilor negative. Oferă informații despre strategii de gestionare a stresului și tehnici de relaxare.
5. Mediu sigur: Asigură-te că mediul în care trăiește adolescentul este unul sigur și lipsit de obiecte care pot fi utilizate pentru automutilare.
6. Monitorizare constantă: Continuă să fii atent la starea emoțională a adolescentului și la comportamentele sale. Încurajează-l să comunice deschis și să caute ajutor atunci când are nevoie.
7. Nu ezita să ceri ajutor: Dacă te simți depășit, caută și tu sprijin de la un specialist în sănătate mentală sau de la organizații care oferă suport în astfel de situații.
Automutilarea este mai des întâlnită in rândul fetelor decât la băieți deoarece intensitatea emoțională este mai mare la fete. Adolescenții care recurg la astfel de gesturi nu doresc in mod expres sa atragă atenția ci doar să-și atenueze traumele emoționale pe care le poartă. De regula, ei caută sa și ascundă rănile și devin foarte iritați cand sunt descoperiți.
Este important să înțelegem că auto-mutilarea nu este o soluție sănătoasă sau eficientă pentru a face față problemelor. Este esențial ca adolescenții care recurg la auto-mutilare să primească sprijin și să fie îndrumați către resurse și profesioniști care pot ajuta în gestionarea emoțiilor și dezvoltarea unor strategii sănătoase de coping.
Sunt Bianca Slavu, psiholog și sunt la un mesaj distanță dacă ai nevoie de sprijin specializat
