Pe urmele istoriei

Poliția de Siguranță în Județul Putna-Vrancea (articol dedicat Zilei Poliției Române-25 martie)

Bogdan Constantin Dogaru
26 mar 2024 3923 vizualizări

Primul organism modern specializat în munca informativ-operativă a luat ființă în 1888 în cadrul Prefecturii Poliției Capitalei, fiind denumit Serviciul de Siguranță al Capitalei. Câțiva ani mai târziu, prin legea din 19 aprilie 1892 se înființa o unitate centrală specială, pe linie de siguranță de stat, și anume Biroul Siguranței Generale care funcționa în cadrul Ministerului de Interne.Treptat, Siguranța Statului și-a creat structuri informative teritoriale. Ministerul de Interne a dispus ca, începând cu data de 1 aprilie 1897 când debuta noul an bugetar 1897/1898, fiecare poliție din reședința de județ „să înființeze unul sau mai mulți agenți speciali”. Șeful Poliției Orașului Focșani propunea  prefectului de Putna, la 7 aprilie 1897, să confirme în postul de „agent special pentru urmăriri” pe Neculai Săvulescu. În solicitarea adresată prefectului s-a cerut, și s-a obținut, confirmarea pe post începând cu data de 1 aprilie 1897 „deoarece numitul face acest serviciu de la acea dată”.

Nu întotdeauna însă agentul special de siguranță al Poliției Focșani beneficia de sprijinul organelor polițienești pentru prinderea infractorilor. Edificator în acest sens este raportul prefectului de Putna nr. 2496/24 aprilie 1897 prin care solicita Ministerului de Interne înlocuirea din funcție a șefului Poliției Gării Focșani, comisarul Dimitrie Măicănescu arătând că în noaptea de 19-20 aprilie 1897 „poliția orașului urmărește doi escroci până în gară și când agentul secret s-a adresat d. comisar Măicănescu să dea concursul pentru a-i aresta, d. comisar a refuzat, ba încă le-a înlesnit procurarea biletelor de drum de fier (CFR) în fața chiar a agentului, lăsându-i să plece”.

 Neculai Săvulescu a ocupat pentru scurt timp funcția de agent secret căci la 26 mai 1897 șeful administrației județene raporta la București că „Poliția Focșani are un singur agent special de siguranță și se numește George Sorescu”.

La 20 noiembrie 1897 George Sorescu a fost înlocuit de agentul special de siguranță Iacob Guță care se pare că a ocupat respectiva funcție până la începutul lunii ianuarie 1905. Începând cu 14 ianuarie 1905 postul este ocupat de Gheorghe Petrovici.

Fapt interesant, unii polițiști destoinici din cadrul Comisariatului de Poliție Panciu au fost detașați pe funcții de agenți speciali de siguranță la București, chiar la Serviciul Siguranței din Prefectura Poliției Capitalei. Dovadă stă adresa Ministerului de Interne nr. 10477/18 februarie 1905 către Prefectura Putna: „Prin deciziunea ministerială nr. 10475/18 februarie D-l Constantin C. Ghindar, actual agent special de siguranță pe lângă Prefectura Poliției Capitalei, a fost detașat cu serviciul în mod provisoriu pe lângă Poliția Orașului Panciu, unde va avea de îndeplinit însărcinări speciale de serviciu după ordinele ce va primi de la D-voastră și D-l Dimitrie Ionescu, actual subcomisar, cl. I, șef al Poliției Orașului Panciu, a fost detașat cu serviciul, tot în mod provisoriu, pe lângă Prefectura Poliției Capitalei unde va avea de îndeplinit însărcinări speciale de serviciu după ordinile ce va primi de la D-l Prefect al Poliției Capitalei.Am onoare a vă face cunpscut cele ce preced și a vă ruga să binevoiți a pune în vederea D-lui D. Ionescu să se prezinte imediat la serviciu”.

Cât privește pe Iacob Guță, acesta va reveni destul de repede la vechiul său post de agent secret, la 13 mai 1905, fiind atestat ca atare și într-un stat de plată din februarie 1906.

Existența unui singur agent secret al Siguranței Statului pe lîngă Poliția Orașului Focșani era mai mult decât insuficientă dacă avem în vedere faptul că, în acea perioadă, Județul Putna era un județ de graniță (situat la frontiera cu Austro-Ungaria) iar pe teritoriul său se afla cam jumătate din lungimea Liniei Fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați. Mai mult, în reședința Județului Putna își aveau sediul o serie de agenții diplomatice ale Marilor Puteri, precum agenția consulară cezaro-crăiască a Austro-Ungariei care funcționa pentru județele Putna, Tecuci și Rîmnicu-Sărat încă din timpul domniei lui Al. I. Cuza. Ori acești agenți diplomatici trebuiau atent supravegheați deoarece puteau desfășura activități de spionaj.

Istoria Siguranței Statului în Județul Putna se leagă în special de numele lui Iacob Guță. Acesta s-a remarcat nu numai ca un agent de siguranță destoinic și ca un devotat polițist ci și prin activitățile de protecție și pază ale membrilor Casei Regale și a înalților demnitari, activând în cadrul unor unități speciale ale Ministerului de Interne.

În calitate de comandant de sergenți a pus în aplicare măsurile speciale de securitate instituite la Constanța cu prilejul vizitei țarului Rusiei Nicolae al II-lea în 1914.

Mai târziu, în octombrie 1922, șeful Poliției Orașului Focșani, comisarul Guță Iacob a fost detașat la Unitatea Specială de Poliție de la Alba Iulia care a asigurat paza și protecția înalților oaspeți veniți să asiste la ceremonia încoronării lui Ferdinand și a Mariei ca rege și regină ai României Mari.

Istoria Poliției de Siguranță în Județul Putna-Vrancea este departe de a fi scrisă.

arhivist Bogdan Constantin Dogaru

Articol republicat în Ziarul de Vrancea

Prima publicare 25 martie 2017


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.