Monumente Mutilate

Fintinile aristocrate de la Sihlea

Localnicii au inceput sa abandoneze vechile fintini mostenite de la boierii sihleni u in comuna Sihlea au avut resedinta unele dintre cele mai importante familii de boieri intelectuali ai secolului XIX u la castelul Sihlenilor a vazut lumina zilei poetul Alexandru Sihleanu, care a reusit sa-l impresioneze prin versul sau meditativ si romantic chiar pe Mihai Eminescu u in localitate se mai pastreaza inca unele dintre cele mai interesante fintini de epoca din judet, dar acestea nu sint deloc puse in valoare, ba chiar au fost abandonate

In comuna Sihlea, ascunse pe citeva ulite prafuite de vreme si de vremuri, la umbra unor copaci seculari, se afla unele dintre cele mai vechi fintini din Vrancea, facute si pentru a incinta ochiul, nu numai pentru a potoli setea. Cele citeva fintini fac parte din zestrea culturala lasata comunei Sihlea de familia poetului Alexandru Sihleanu (1834 -1857). Ani si ani, satenii au pretuit apa rece si cristalina a acestor vechi fintini din cauza faptului ca zona este deficitara in apa. Acum, fintinile aristocrate ale Sihlenilor, construite de mesteri adusi tocmai din Italia, sint aproape parasite. Abandonarea vechilor fintini, unele construite in urma cu mai bine de o suta de ani, a devenit un adevarat fenomen in epoca aductiunilor cu apa.

Cum a inceput istoria

In anul 1830, Zamfirache Sihleanu, fiul unui boier logofat din Focsanii Munteni, care a ajuns deputat in Obsteasca Adunare, paharnic si administrator al fostului judet Ramnicu Sarat, a construit un castel impresionant la Sihlea, in jurul caruia a amenajat un parc imens, pentru care a tocmit cei mai buni arhitecti peisagisti ai vremii. Maria si Zamfirache Sihleanu stapineau padurile, terenurile agricole cit vedeai cu ochii si iazurile zonei. La castel a vazut lumina zilei in anul 1834 poetul Alexandru Sihleanu, mai mic cu doi ani decit sora lui, Elena, care avea sa inrudeasca familia cu cea a cunoscutului politician din epoca, Ion Ghica. Chiar daca a murit la numai 23 de ani, in urma unei suferinte provocate de o infectie cu antrax, Alexandru Sihleanu a reusit sa impresioneze prin versul sau meditativ si romantic, intr-o vreme cind poezia era considerata "o sarmana parasita". In poeziile sale, Alexandru Sihleanu, care a fost inhumat in biserica ctitorita de parintii sai chiar linga castel, vorbeste cu melancolie despre meleagurile sihlene, despre oameni si despre piriul Slimnic care serpuieste la poalele castelului. Versul sau melodios l-a determinat pe Mihai Eminescu sa-l numeasca "Lira de argint" in poezia sa Epigonii.

Putul madamei Adela Mazet

Parcul fostului castel pastreaza si azi copaci exotici cu o virsta venerabila. Fostii profesori ai scolii, Cherchiu Cornelia si Ioan Rez, s-au ingrijit sa le puna si citeva placute cu denumirile populare si stiintifice. La intrare, pe "aleea indragostitilor", sub umbra unor tei batrini, troneaza una dintre cele mai renumite fintini ale vremii: "putul madamei Adela Mazet". Dupa cum arata pe inscriptia de pe ghizd, fintina a fost sapata in 1886, an in care Elena si sotul ei, Constantin Gradisteanu, fost ministru de finante, terminau extinderea castelului dupa planurile arhitectului austriac Holtzer. Astazi, putini mai stiu cine este misterioasa Adela Mazet. Cei mai batrini spun ca acesta ar fi fost o guvernanta de orgine franceza, esuata pe mosia Sihlenilor. "Adela Mazet a fost adusa din Franta si se ocupa de copiii familiei, iar tatal ei era angajat la serele castelului. Ea a murit aici, la Sihlea, pentru ca mormintul ei se mai pastreaza in cimitirul satului", ne-a spus Constantin Anghel, fost cadru didactic si director al Caminului Cultural. Adela Mazet a cerut sa se sape o fintina adinca din care si-au potolit setea oamenii locului timp de un secol. "Satenii beau apa si o pomeneau pe Adela Mazet. Fintina a fost abandonata si este mare pacat pentru ca este facuta din blocuri mari din piatra, cum putine sint in judet. Este o constructie monumentala. Azi, copiii vin cu sticluta cu apa de acasa si fintina din fata scolii zace parasita", spune dezamagit fostul invatator, care a cerut in mai multe rinduri decolmatarea fintinii.

Fintina paharnicului Zamfirache Sihleanu

Dar cea mai frumoasa fintina din cite exista in Vrancea a fost construita in curtea Hanului "Vulpea cu strugure", ridicat in 1888 in centrul satului Sihlea, pe cheltuiala Elenei Gradisteanu. Aceasta a dorit sa ridice un lacas pentru "Serbarile Sihleanu" dedicate fratelui ei. La putin timp, in cinstea tatalui sau, Elena Gradisteanu aduce in sat cei mai buni mesteri italieni pentru a sapa "cea mai frumoasa fintina din cite au existat" in judet. Cu toate ca hanul aproape ca a fost darimat, fintina potoleste si acum setea celor care trec prin centrul comunei Sihlea. Si, fara indoiala, a ramas una dintre cele mai interesante fintini cu acoperis din cite exista in tot judetul. Fintina ar merita sa fie introdusa in lista monumentelor de patrimoniu.

Scoala din castel

Cei peste 50 de ani de comunism si-au pus aproape definitiv amprenta asupra a tot ceea ce Sihlenii au lasat in comuna, castelul, serele, scoala, hanul, cramele"¦ Doar biserica si fintinile mai pastreaza nobletea patinata a acelor vremi. Scoala satului, denumita astazi "Principele Serban Ghica si Principesa Aristita Ghica", functioneaza in fostul palat, insa comunistii au considerat ca turnul si etajul, care se vedeau din tren, constituiau un afront la adresa clasei muncitoare si au pus sa fie demolat. "Caramida a fost folosita la constuctia CAP-ului", ne-au spus localnicii. Astazi, in curte se mai pastreaza citeva cladiri aflate in paragina care mai pastreaza nobletea arhitecturii de odinioara. Cit priveste scoala, cei 50 de ani de comunism au transformat-o intr-o cladire aproape obisnuita, comparativ cu singura imagine de epoca a castelului.

Ultimul nobil al sportului cu balonul oval

Sora poetului Alexandru Sihleanu, care a mostenit domeniile Sihlea, s-a inrudit la 1882 cu familia cunoscutului politician reformator Ion Ghica (1816-1996). Fiica acesteia, Maria, s-a casatorit cu Scarlat, fiul lui Ion Ghica, la vremea respectiva director general al teatrelor. Cei doi au fost parintii printului Serban Ghica, nimeni altul decit tatal regretatului rugbyst Serban Bani-Ghica, decedat in anul 2006 la virsta de 87 de ani si care a fost incarcerat alaturi de Corneliu Coposu din cauza originii sale aristocrate si a simpatiilor politice. Acesta a fost ultimul urmas cunoscut al boierilor sihleni. Serban Bani-Ghica a povestit la reuniunile dedicate poetului cum se arbora drapelul Regatului Romaniei cind la Sihlea deschindeau oaspeti de seama din lumea politica si culturala a tarii. Dupa cum se stie, la Sihlea, de mai bine de un secol, se desfasoara serbarile Sihleanu, iar de citiva ani si un concurs international de poezie intitulat "Lira de Argint, Sihleanu" sub patronajul unei fundatii care poarta numele poetului. (Silvia VRINCEANU)

Fintina cu cruci

Traditia saparii fintinilor are la Sihlea o conotatie aparte, dupa cum ne spune Radu Modreanu, secretarul comunei. In ultimii ani insa, pe masura ce localnicii au putut sa-si sape propriile fintini in curti, puturile comunitatii au inceput sa fie abandonate. Totusi, pe ulita principala se mai gaseste o fintina veche, sapata in 1909 de catre Gheorghe Buzatu, o ruda a cunoscutului istoric Gheorghe Buzatu. Secretarul Radu Modreanu ne-a spus ca pe cimpul din apropierea satului un veteran de razboi a ridicat nu mai putin de cinci fintini cu cumpana, semn de recunostinta divina pentru ca s-a intors viu acasa. Acestea s-au dovedit a fi o adevarata binecuvintare in verile secetoase. "Se spune ca in razboi a rabdat atit de tare de sete, incit s-a jurat ca atunci cind se va intoarce va sapa cinci fintini intr-un loc unde nu era apa". Dar cea mai misterioasa este fintina cu cruci, parasita pe marginea drumului de la intrare in comuna. Batrinii spun ca putul a fost sapat pe locul unde ar fi murit doi indragostiti. In stinga si in dreapta fintinii au fost asezate doua cruci albe, din piatra, ale caror inscriptii nu pot fi descifrate.

Boieri aparati de tarani la 1907

Boierii sihleni au fost iubiti in sat asa incit si acum oamenii vorbesc cu respect despre ei. Principele Constantin Zamfir Ghica, printre ultimii descendenti ai familiei, scrie ca sora poetului, Elena Gradisteanu, a facut mult bine satului, motiv pentru care nu a fost uitata de localnici: "Ea a construit la Sihlea castelul, monumentala biserica, scoala, frumosul han. Locuitorii i-au aratat recunostinta cu ocazia rascoalei din 1907, cind au aparat castelul de straini". La rindul sau, Profesoara Lacramioara Vespan, directoarea scolii care functioneaza in fostul castel, spune ca boierii Sihleni au fost altfel decit ceilalti. "Au fost iubiti, pentru ca erau atasati de oameni, erau blinzi, ii trimiteau pe copiii satului la scoli mai departe, aveau locuri rezervate pentru ei la spitale din Bucuresti. Au lasat multe in urma lor. Ei au avut aici foarte multe lucruri de valoare, dar la colectivizare au disparut. La scoala s-au mai pastrat ca prin minune citeva piese de mobilier", ne-a spus directoarea scolii. Profesoara spune ca piesele ar putea si expuse intr-un mic muzeu, care sa cuprinda si un spatiu pentru activitati culturale.

---